Câteva străzi cu circa 400 de case alcătuiesc cartierul vechi de aproape cinci decenii din zona de nord a municipiului Galaţi. Relativ recent cadorisiţi cu utilităţi cu care erau demult obişnuiţi gălăţenii din zonele mai apropiate de vatra oraşului, oamenii din Traian Nord au statut de seminavetişti pentru o piaţă, un medic de familie, o şcoală sau o banală farmacie.
Sunt puţini oamenii pe care ai putea să îi întâlneşti pe străduţele din Traian Nord şi care să nu îţi poată spune că locuiesc acolo de o viaţă. Majoritatea pensionari, au poposit în cartierul de pe malul Brateşului în anii 70, alţii, mai tineri, s-au născut acolo şi, obişnuiţi cu traiul la casă sau în lipsa unor posibilităţi de a veni mai la centru, au rămas acolo. Exapansiunea pieţei imobiliare care a atins ambele laturi ale DN 26, spre ieşirea din aria administrativă a oraşului, a cuprins şi cartierul Traian Nord. Cu utilităţi, asfaltare şi, pe unde s-a putut, construirea de vile semeţe, care contrastează bizar cu căsuţele vechi şi modeste. Numai că aşa-zisa civilizare a zonei, cum o recunosc cei mai cu vechime în cartier şi care au apucat vremurile în care cu greu puteai parcurge cu piciorul uliţele care se înnămoleau la o ploaie mai zdravănă, nu a cunoscut un trend constant, în aşa fel încât gălăţenii care se mulţumesc să trăiască la periferia periferiei să simtă că sunt orăşeni. Cuvântul de ordine, pentru ei, este "navetă", dacă au nevoie de orice. Cu excepţia câtorva chioşcuri, nu ai de unde să faci cumpărături, medicul cel mai apropiat a plecat în centru, iar pentru o aspirină trebuie să prinzi deschisă farmacia din Barieră. Dacă nu, ori te împrumuţi la vecini, ori faci o lungă excursie în oraş, la o farmacie non-stop.
Pasul unu: trotuare ciuruite
Până să ieşi din curte ca să pleci într-o mini-excursie în oraş cu destinaţia piaţă, şcoală, farmacie sau medic trebuie să te descurci pe trotuarele "nou" reabilitate. "Nou" înseamnă maximum trei ani, adică înainte de alegerile locale din 2016. Oricum ar fi, ar fi trebuit ca asfaltul care a îmbrăcat carosabilul majorităţii străduţelor din cartier, trotuarele şi bordurile să arate încă rezonabil. Nici vorbă de aşa ceva, pentru că materialul s-a măcinat precum creta, iar localnicii cu vechime, care au prins şi pământul, şi bordurile de granit, şi zgura, regretă vemurile trecute.
"S-a măcinat tot, vine numai nisip pe care noi îl măturăm şi îl punem la container. Şi bordurile s-au măcinat. Era mai bine înainte, când chiar dacă era zgură pe jos, erau borduri bune, de granit. Cele care au fost înainte au ţinut 40 de ani. Le-au scos şi au pus altele, proaste. Acum vreo doi ani, înainte de alegeri, au fost date cu var, o bordură da, una nu. Iar de atunci, nimic", ne-a spus doamna Munteanu, o gălăţeancă care locuieşte pe strada Tufănelelor. Situaţia nu este singulară, toate străduţele reabilitate în anii trecuţi prezentându-se în această stare, fapt care pune sub semnul întrebării calitatea serviciilor prestate pe bani publici şi, cu siguranţă, nu puţini.
Pasul doi: câinii
Cartierul Traian Nord este cel care găzduieşte şi padocul de câini, de pe strada Zimbrului. Nu vă imaginaţi însă că, fiind aproape de adăpstul de animale, zona este scutită de prezenţa patrupedelor, care zburdă în grupuri mai mari sau mai mici pe străduţele înguste, sfidând parcă apropierea padocului. Evident, cei care locuiesc în cartier nu pot fi mulţumiţi, mai ales că de când s-a mai modernizat una-alta au crescut şi taxele şi impozitele pe care le plătesc la Primărie.
"Nu se vrea să se rezolve problema cu câinii. Eu cred că de 30 de ani, dacă se lucra şi voiau să facă ceva cu câinii, se făcea. Sunt nişte bani care trebuie consumaţi. Mie îmi ia trei lei de persoană când mă duc acolo, la Impozite. Prima dată îmi ia pentru câine, şi apoi îmi ia celelalte datorii", ne spune Gheorghe Totolici (76 ani), un pensionar care locuieşte pe strada Sulfinei.
Lungul drum spre medic, şcoală şi piaţă
Nu este cartierul Traian Nord cea mai dinamică aşezare a urbei din punct de vedere demografic sau al investiţiilor imobiliare. Cu o populaţie majoritar îmbătrânită, care trăieşte din pensie, nu e nici vreun pol al bogăţiei, cum sunt ansamblurile rezidenţiale din vecinătăţi, astfel că apar ca necesare o serie de facilităţi pe care oamenii de aici ori nu le-au avut niciodată, ori le-au pierdut. Cea mai apropiată şcoală unde pot merge copiii din cartier este Şcoala 20, o piaţă agroalimentară sau un magazin mai mare de unde să se poată apriviziona fără să bată drumuri lungi în oraş nu există, iar de ceva timp şi singurul medic de familie, unde sunt arondaţi majoritatea oamenilor din Traian Nord, a părăsit cabinetul din Barieră. "Nu avem nici farmacie. Cea mai apropiată e cea de la Spitalul Nr. 3, dar şi acolo e cu program. Nici medic nu mai este, a plecat de aici, din Barieră, şi s-a dus la Parfumul Teilor. E medicul nostru de familie şi trebuie să ajungem în oraş, când avem o problemă. Suntem mulţi bătrâni, nu avem maşini şi dacă ne mai şi îmbolnăvim, e vai de noi", ne face rezumatul lipsurilor Valerica Pulbere, o localnică din Traian Nord.
Una peste alta, cartierul de la nord de Galaţi este un amalgam în care se întâlnesc o tentativă de cosmetizare a unei aşezări uitate de lume, ignoranţa reprezentată poate şi de instituţiile statului ori de localnici, ilustrată de periferiile cartierului, pline de boscheţi şi gunoaie împrăştiate alandala, şi de mici iniţiative imobiliare pe latura sudică, unde o uliţă plină de praf mărgineşte un nou minicartier de vile ţanţoşe cu vedere spre Brateş şi... padocul de câini.
Accesul la informare, limitat în Traian Nord
Zeci de gălăţeni care locuiesc în cartierul Traian Nord sunt supăraţi foc de câteva săptămâni pentru că nu mai primesc abonamente la ziarele pe care obişnuiau să le citească regulat, de ani de zile. Motivul pentru care oamenii nu mai pot primi la uşă ziarele, inclusiv cotidianul "Viaţa liberă", este acela că poştăriţa care deserveşte această zonă mărginaşă şi îndepărtată a oraşului nu a mai vrut să le facă abonamente, începând cu luna aprilie. A fost o mare lovitură pentru pensionarii care nu se pot deplasa zilnic până în oraş, la cel mai apropiat chioşc, pentru a-şi putea cumpăra zarul şi care aveau în abonament o variantă mai accesibilă, inclusiv din punct de vedere financiar, de a fi conectaţi la realităţile din oraşul ai cărui locuitori sunt.
"Poştăriţa noastră nu mai vrea să facă abonament, pe motiv de sănătate, că are prea multă corespondenţă, că are sector foarte mare, şi nu ne-a mai făcut abonamente la "Viaţa liberă", de luna asta, din aprilie. A zis că nu mai poate să aducă ziarele. Că avea 40 de abonamente, că are şi corespondenţă. Nu avem nici din altă parte de unde să îl luăm. Abonamentul era o facilitate pentru noi", ne-a spus Gherghina Marangoci, o pensionară abonată a "Vieţii libere" de 30 de ani.
Alţi abonaţi au arătat mai multă înţelegere faţă de factorul poştal, dar tot sunt supăraţi că ziarul lor preferat nu mai ajunge în cartier. "Înţelegem, e femeie, şi nu mai poate să care atâta în fiecare zi. I-au mărit şi sectorul, are toată zona din strada Cezar până aici. E greu. Dar să se găsească o soluţie să îl putem lua mai uşor din altă parte sau să mai pună încă un factor poştal pentru zona asta, nu ştiu", argumentează şi Valerica Pulbere.
"Să se pună semafor în Traian!"
Format din străduţe mici, fără un trafic rutier intens, cartierul Traian Nord întâmpină o problemă de siguranţă a circulaţiei chiar la intrare. Trecerea de pietoni aflată la intersecţia străzilor Zimbrului şi Traian, care asigură accesul către staţia de autobuz, este nesemaforizată, un lucru grav, în opinia gălăţenilor nevoiţi să stea minute în şir pentru a traversa artera principală, unde traficul este infernal. În acest loc s-au petrecut multe accidente grave, unele soldate cu morţi, întipărite în memoria oamenilor şi care îi fac să se teamă de fiecare dată când trebuie să ajungă la autobuzul care îi aduce în oraş.
"Au murit doi oameni aici, anul trecut. Trebuie să aşteptăm mult şi bine să trecem, e foarte periculos. Se circulă cu viteză, sunt multe maşini. Noi suntem mulţi bătrâni, nu vedem bine, nu auzim bine, iar singurul nostru mijloc de deplasare este autobuzul", ne spune Gherghina Marangoci, o pensionară din cartierul Traian Nord.
Aceeaşi problemă ne-au semnalat-o şi alţi loalnici, aducând ca argument pentru montarea de urgenţă a unui semafor siguranţa copiilor, care, la fel ca pensionarii, sunt nevoiţi să traverseze zilnic prin acel loc. "Sunt copii care pleacă din cartier şi trebuie să ajungă în staţie, ca să ia autobuzul şi să meargă la şcoală. Nu avem şcoală şi grădiniţă aici, ei merg tocmai la Şcoala 20 şi la grădiniţa de alături. E periculos la traversare fără semafor în Traian", susţine şi Valerica Pulbere.
Joi, venim în Micro 17
"Viaţa liberă" continuă seria întâlnirilor cu cititorii săi din cartierele oraşului, pentru a afla direct de la ei ce îi nemulţumeşte în zonele în care locuiesc. Joi, 12 aprilie, venim în Micro 17, la chioşcul nostru din faţa Oficiului Poştal. Vă aşteptăm, între orele 9,00 şi 9,30, să ne spuneţi cu ce probleme vă confruntaţi şi ce aşteptaţi de la autorităţi pentru a le remedia. În cazul în care nu puteţi ajunge, ne puteţi transmite sesizările dumneavoastră pe adresa de e-mail Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea..
