Evaluaţi acest articol
(25 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

"Vapoarele Societăţii de Navigaţie Fluvială Română, care făceau curse regulate între Galaţi şi Brăila, sau Sulina, ori Vâlcov, Chilia, Silistra, Turnu-Severin, îşi domoleau "iuţeala în faţa Agenţiei. Pilotul aruncă frânghia, maşina gâfâie întorcând vaporul pentru acostare, oamenii de la ponton o prind şi trag de ea. Încet şi pe nesimţite, vaporul se apropie de ponton, sub privirile pline de curiozitate ale tuturor, şi de-odată se opreşte, iar hamalii aruncă puntea". Călătorii urcă puntea îngrămădindu-se. Aceştia fie ieşeau, fie urmau să intre în Sala de aşteptare a Palatului". Palatul Navigaţiei de azi.

Această imagine a vremurilor de altădată este surprinsă cu măiestrie de Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, în capitolul "Palatul Administraţiei Navigaţiei Fluviale Române", din volumul "Monumentul XVII, Partea I, Simpozionul Internaţional Monumentul - Tradiţie şi Viitor, Ediţia a XVII-a, 1-4 octombrie 2015, Iaşi - Chişinău - Cernăuţi". Momentul, reconstituit de Mitrof pe baza scrierilor lui George I. Christescu în "Galaţii", ne face să înghiţim în sec. Astăzi, călătoriile pe Dunăre la Brăila ori Sulina, ca să nu mai vorbim de Turnu-Severin, sunt doar amintiri. Şi am ajuns să ne bucurăm ca de o mare victorie dacă o dată pe an, de Ziua Dunării, avem parte de minicroaziere pe fluviu. În rest, Dunărea pare să treacă degeaba pe la Galaţi, deşi e alintată de oamenii politici ai vremurilor drept "singura noastră autostradă".

Opera lui Petre Antonescu

Dacă Dunărea de la Galaţi ar intra într-un circuit turistic european, cu siguranţă că unul dintre punctele de interes ar putea fi Palatul Administraţiei Societăţii de Navigaţie Fluvială Română - aşa cum era denumirea originală a Palatului Navigaţiei de azi!
Monumentala clădire este inclusă pe Lista Monumentelor Istorice ale Galaţiului, fiind una dintre cele mai spectaculoase ce pot fi admirate atât de pe Dunăre, cât şi de pe trotuarul străzii Portului. Proiectantul ei este arhitectul Petre Antonescu, unul dintre continuatorii mişcării iniţiate de către părintele arhitecturii româneşti, Ion Mincu. Operă a lui Petre Antonescu este şi Catedrala Ortodoxă "Sf. Ierarh Nicolae", la care arhitectul a lucrat împreună cu Ştefan Burcuş.
"În "Caiet şi studii", publicat de către Petre Antonescu în anul 1913, apare imaginea faţadei de nord a Palatului Administraţiei Societăţii de Navigaţie Fluvială Română. Viziunea arhitectului Antonescu a fost materializată cu ajutorul ucenicului său, Modeş, arhitect, absolvent al şcolii din Dresda, care a desenat, în biroul mentorului său, Palatul Navigaţiei Fluviale", scrie Marius Mitrof.
"Plastica faţadelor este reprezentată de elemente decorative inspirate din arhitectura tradiţională, însă Petre Antonescu nu omite destinaţia viitoarei clădiri şi înserează, în chip genial, elemente specifice navigaţiei - frânghii şi noduri", atrage atenţia consilierul Direcţiei de Cultură.
Puzderia de aparate de aer condiţionat arată ca nişte bube crescute pe faţada care ar fi meritat să rămână aşa cum a imaginat-o creatorul ei. Nu sunt singurele modificări pe care, de-a lungul timpurilor moderne, le-a suferit construcţia.
Uimitoare este soluţia găsită de Petre Antonescu pentru ca palatul să reziste pe solul gălăţean - loess-ul macroporic - lângă fluviu şi supus repetatelor inundaţii: fundaţiile din beton, continui sub ziduri, sunt stabilizate pe piloţi, după cum explică Marius Mitrof. Iar structura de rezistenţă este realizată din piloni portanţi din cărămidă plină presată, planşee din beton armat monolit.

Docherul a ajuns "şomer"

Din păcate, gălăţenii pe care i-am surprins aşezaţi pe băncile din faţa Palatului Navigaţiei nu aşteptau niciun vapor. Doar priveau o Dunăre singură şi goală. În vecinătatea Palatului, doar "Docherul", statuie din 1956, semnată de Mircea Ştefănescu (autorul statuii ecvestre a lui Ştefan cel Mare de la Podul Înalt), mai aminteşte de activitatea portuară de altădată. Dar şi pe el l-au cotropit buruienile şi degradarea…

Fotografii de arhivă din Colecţiile Speciale ale Bibliotecii "V.A. Urechia" şi ale Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi

Citit 5576 ori Ultima modificare Duminică, 17 Iunie 2018 19:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.