Raid prin şcoli şi grădiniţe de la sate. REPORTAJ

Raid prin şcoli şi grădiniţe de la sate. REPORTAJ

Iulia Kelt
Evaluaţi acest articol
(12 voturi)
Fii primul care postează comentarii!

Ne-am propus să tragem o fugă prin câteva comune din judeţ, chiar înainte de începerea anului şcolar, pentru a vedea cum sunt pregătite unităţile de învăţământ. Într-o singură dimineaţă, am reuşit să vorbim cu directorii de la Corod şi Costache Negri şi am vizitat Şcoala Nr. 1 din Cudalbi şi Şcoala şi Grădiniţa din Smârdan.

Prima oprire am făcut-o la Corod, comună care figura pe lista trimisă de Direcţia de Sănătate Publică la Prefectură cu unităţi fără autorizaţie sanitară de funcţionare şi cu probleme destul de grave, printre altele cu parchetul, mobilierul şi acoperişul în stare de degradare.

Deşi la momentul trecerii noastre pe acolo, săptămâna trecută, era încă vacanţă, directoarea Adriana Masgras ne-a întâmpinat alături de îngrijitoarele şi câteva cadre didactice care puneau la punct clasele pentru a-şi putea primi elevii în bune condiţii. Am fost uimiţi să găsim parchet, mobilier, chiar şi acoperiş în bună stare, chiar şi zugrăveală proaspătă. Mai mult decât atât, deşi corpul de şcoală  vizitat era în imediata apropiere a unui şantier, întrucât se renovează din temelii Liceul Tehnologic din Corod, curtea şcolii era îngrijită, cu alei cu dale noi şi tufe de trandafiri ca la grădina botanică.

"Sunt necăjită că figurăm cu asemenea probleme, pe care noi le-am remediat încă de acum doi ani, când am fost numită directoare. E adevărat că atunci am găsit aici un câmp de luptă, dar acum, după doi ani în care am muncit zi-lumină, totul arată altfel, după cum vedeţi. Inspectorii DSP au venit şi anul trecut şi au văzut şcoala, dar nu ne-au dat autorizaţie pentru că nu era amenajat terenul de sport. Nici nu aveam de ce să-l mai amenajăm, pentru că acum se construieşte acolo un corp de clădire pentru liceu", ne lămureşte directoarea şcolilor din Corod.

La Liceul Tehnologic din Corod studiază 163 de elevi la liceu zi, liceu seral (de anul acesta) şi şcoala profesională. Directoarea susţine că numărul acestora va creşte după încheierea etapei a doua de admitere la liceu şi şcoala profesională. La şcoala profesională sunt patru specializări: lucrători în agricultură ecologică, horticultori, mecanică agricolă şi estetica corpului uman. Cum e nevoie de spaţiu, atât pentru orele de cultură generală, cât şi de ateliere pentru practică, o jumătate de milion de euro, bani proveniţi din fonduri europene, vor fi daţi pentru modernizarea şi extinderea Liceului Tehnologic Nr. 1 din Corod. Pe lângă banii europeni, Consiliul Local al comunei va veni cu o sumă de 400.000 de lei, bani necesari pentru dotările instituţiei. "Se va renova vechea clădire, se va ridica încă un etaj şi se va construi un corp nou, o anexă cu laboratoare pentru practică şi pentru informatică, centrală şi bibliotecă", spune Adriana Masgras. Lucrările sunt preconizate să se finalizeze în martie anul viitor, iar până atunci elevii de la liceu vor învăţa la şcoala gimnazială.

Tot în bejanie vor începe şcoala şi cei 70 de copii de grădiniţă, clădirea lor fiind şi ea într-un proces de reabilitare. Pentru pitici, anul nou şcolar va începe într-o clădire închiriată, unde dispun de amenajările necesare, mai adaugă directoarea de la Corod.

Zilnic, masă caldă şi pregătire pentru bacalaureat

Liceul Tehnologic din Corod este beneficiarul Proiectului pentru Învăţământul Secundar (ROSE - Romanian Secundary Education), prin care primeşte finanţare ca toţi elevii de la clasele de liceu să fie sprijiniţi în vederea susţinerii cu succes a examenului de Bacalaureat, dar şi să fie stimulaţi să nu abandoneze şcoala. "Elevii vor primi în fiecare zi câte o masă caldă, în regim de catering, dar vor beneficia şi de de câte două ore de pregătire suplimentară la disciplinele de examen. Deşi în acest program sunt incluşi toţi elevii de la liceu, se vor monitoriza doar rezultatele celor care sunt acum în clasa a IX-a", ne-a declarat directoarea Adriana Masgras. Aceasta a mai precizat că grupul ţintă este alcătuit din 73 de elevi, iar grantul este de peste 75.000 de euro, bani care vor acoperi cheltuielile de personal, hrana, dar şi dotările necesare. Anul acesta, Liceul Tehnologic din Corod a avut 18 absolvenţi, dintre care numai nouă s-au înscris în prima sesiune, s-au prezentat doar patru şi au promovat trei. În a doua sesiune, s-au înscris patru, au venit doi şi a promovat unul singur.

Absurd: O centrală ce nu va fi finalizată vreodată

Deşi în corpul vechi de clădire se mai văd încă nişte calorifere ciudate pe coridoare, instituţia este încălzită de aceleaşi vechi sobe de teracotă. Noroc că, în 2008, când s-a început proiectul pilot de instalare a unei centrale geotermale, directorul Mircea Cârsnic a refuzat să dărâme sobele de teracotă, până nu vede lucrarea finalizată. De zece ani, centrala nu a mai fost terminată. După ce s-a greşit iniţial camera unde ar fi trebuit să fie instalate cazanele, nu s-au  mai găsit fonduri pentru refacerea ei. Nefolosite de atâţia ani, instalaţiile s-au deteriorat, nu mai pot fi utilizate şi nimeni nu mai speră că centrala va mai fi finalizată vreodată. Iarna e cald în şcoală, pentru că directorul nu a vrut să dea vrabia din mână pe cea de pe gard. Şi bine a făcut! Vechile sobe de teracotă sunt deocamdată indispensabile.

Elevii de la ţară, mai motivaţi

Directoarea de la Corod se laudă că elevii care au făcut gimnaziul în comună şi ajung să studieze mai departe la Tecuci, la liceele bune, sunt printre primii în clasele lor. "Avem cadre didactice foarte bune şi dedicate şcolii. Eu sunt din comună, iar fiica mea a făcut aici şcoala primară şi gimnaziul, apoi a intrat fără probleme la liceu, unde a fost mereu printre primii. Probabil elevii de la ţară sunt în prezent mai motivaţi să înveţe şi să ajungă unde îşi doresc", consideră Adriana Masgras.

La Smârdan e nevoie de o nouă clădire

Dintre toate instituţiile pe care le-am vizitat, în mod surprinzător, cele mai multe probleme le-am găsit în cea mai apropiată comună, la Smârdan. Clădirea veche, zugrăvită într-o nuanţă incertă numai să îmbie elevii nu poate.

În curte e şi mai rău. Locul e neamenajat, iar dărăpănătura care ascundea vechile  toalete din curte strică  şi mai mult. Cum am ajuns târziu, nu am reuşit să vorbim cu directoarea, nici să intrăm prin clase, dar pe dinafară situaţia chiar pare dezolantă. Am reuşit să vorbim totuşi cu un vechi cadru didactic al instituţiei, profesorul de matematică Adrian Chipăilă. Acesta ne-a explicat că nu s-au făcut prea mari investiţii acum, deoarece directoarea Violeta Chirea a lucrat la un proiect de construire a unei şcoli noi, pe care l-a depus cu sprijinul primăriei. "Nu mai folosim toaleta din curte. În 2015 am reuşit să construim ceva alipit de şcoală, unde avem apă curentă, şi caldă, şi rece", ne lămureşte cadrul didactic. Cum nu putem intra înauntru dăm un ocol corpului unde sunt instalate toaletele. Deşi e nou, nu arată  deloc asta. În plus, pentru a merge la WC, copiii trebuie să iasă afară din şcoală şi să intre pe o altă uşă, pentru că nu s-a putut construi o intrare direct din instituţie, explică iar profesorul şi ghidul nostru. În aceste condiţii e normal că Şcoala din Smârdan funcţionează  fără  autorizaţie sanitară şi,  probabil, nici nu va primi, până când nu se va construi un nou local.  Deşi a adus un oarecare confort, noul corp cu toalete nu pare a fi făcut cu simţ de răspundere, ci mai mult o improvizaţie. Peretele exterior e coşcovit şi are găuri în tencuială  cât pumnul. Făcute de grindina din vara aceasta, vine răspunsul lui Adrian Chipăilă. Despre proiectul noii şcoli am vorbit la telefon cu directoarea: "Am lucrat împreună cu Primăria la un proiect prin Programul Operaţional Regional (POR) pe care l-am depus în vara aceasta şi sperăm să fie eligibil. Clădirea este foarte mică şi foarte degradată. Degeaba cârpim, pentru că oricum nu ar corespunde nevoilor actuale. E o casă foarte veche, donată de un preot, care a devenit improprie, pentru că avem mulţi elevi, peste 200 numai aici dintr-un total de 530 în toată comuna. Suntem printre puţinele unităţi din mediul rural unde se învaţă în două schimburi. Acesta este şi motivul pentru care sperăm să primim finanţarea şi să putem demola actualul local, să construim unul nou, cu etaj, cu laboratoare, centrală şi toalete în interior", spune Violeta Chirea.

"Condiţii bune avem, ne trebuie dotări!"

Cea mai nouă, spaţioasă şi îngrijită şcoală din periplul nostru este cea de la Costache Negri. Arată ca scoasă din cutie, deşi a fost finalizată în 2012, iar în 2013 a trecut printr-o cumpănă cumplită. "Abia fusese dată în folosinţă. Au venit inundaţiile, a fost apa până la jumătatea parterului. Nu vă pot spune ce cantitate de mâl am fost nevoiţi să scoatem din clădire. Noroc că a fost făcută bine fundaţia. După reparaţii, şcoala nu s-a crăpat şi nici nu prezintă, deocamdată, urme că s-ar putea întâmpla aşa ceva", ne povesteşte directoarea Viorica Golomoz.

Aceasta susţine că nu are motive să se plângă în privinţa condiţiilor din şcoală. Pe ici, pe colo, mai trebuie înlocuit ba lambriul, ba parchetul, pentru că materialele nu sunt de cea mai bună calitate. Ca director de unitate de învăţământ cu promovare de 100 la sută la limba română la Evaluare, şi-ar dori însă dotări mai bune pentru elevii ei: "Ne trebuie videoproiectoare, calculatoare, aparatură modernă, pentru că avem copii conştiincioşi şi profesori buni", spune Viorica Golomoz.

Elevii din Costache Negri au prins drag de citit

La Şcoala din Costache Negri, am găsit-o trebăluind de zor şi pe profesoara de istorie Catană Silvica, cea care face de ani buni voluntariat ca bibliotecară, întrucât pe un sfert de normă nu se mişcă nimeni de acasă. Genul de om care sfinţeşte locul, ne spune cu mândrie că e urmaşa celebrei interprete a cunoscutului colind "Galbenă gutuie", Nica Zaharia. "Ea e din comuna noastră şi, până când a plecat în Australia, a lucrat la biblioteca şcolii. O şi aud zicând: ce binecuvântare mai mare decât să stai toată ziua printre cărţi şi să mai fii şi plătit pentru asta!", povesteşte profesoara. Cu firea veselă şi sfătoasă, dar mai ales generoasă, Catană Silvica a reuşit să-i determine pe elevii din Costache Negri să se dueleze în cărţile citite, lucru rar pentru ziua de astăzi. Are tot soiul de concursuri cu premii, doar în diplome, iar copiii vin cu plăcere să-i facă vizite dese. În perioada vacanţei, pentru că şi voluntarii au nevoie de odihnă, copiii au împrumutat şi câte 20-30 de volume. Ba au mai făcut şi schimb între ei, ca să poată citi mai mult. Tot în bibliotecă funcţionează şi un minimuzeu etnografic, de care are grijă un alt cadru didactic, profesoara de religie, şi în care poate fi admirat un ditai războiul de ţesut.

Corp nou, corp vechi, la Cudalbi

La Cudalbi, am oprit la Şcoala "Profesor Emil Panaitescu", unde o parte dintre elevi învaţă într-un corp vechi, iar cealaltă într-o clădire nouă, cu centrală proprie. Deşi diferenţele între cele două corpuri nu sunt foarte mari, ele sunt vizibile cu ochiul liber: băncile şi parchetul ceva mai vechi şi încălzirea cu sobe din prima clădire, faţă de strălucirea şi încălzirea centralizată din a doua. De la secretara instituţiei, am aflat că aici învaţă în jur de 470 de elevi: 207 la clasele primare, 185 la gimnaziu şi 80 la preprimar.

Citit 3512 ori Ultima modificare Joi, 06 Septembrie 2018 00:26

Lasă un comentariu

Utilizatorul este singurul responsabil de conţinutul mesajelor pe care le postează şi îşi asumă toate consecinţele.

ATENTIE: Comentariile nu se publică automat, vor fi moderate. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare, iar autorul comentariului îsi asuma eventualele daune, în cazul unor actiuni legale împotriva celor publicate.

Prin comentariul meu sunt implicit de acord cu politica de confidenţialitate conform regulamentului GDPR (General Data Protection Regulation) şi cu Termeni si condițiile de utilizare ale site-ului www.viata-libera.ro