Evaluaţi acest articol
(16 voturi)
1 comentariu

Greu de imaginat acum emoţia pe care norodul adunat în apropierea locului în care cândva a fost Golgota a simţit-o când, după aflarea de către Sf. Împărăteasă Elena a crucii pe care a fost răstignit Hristos, episcopul Macarie al Ierusalimului a înălţat lemnul sfânt deasupra tuturor, pentru a putea fi văzut şi a-i primi binecuvântarea. Cert este însă că ecourile acelei zile - 14 septembrie a anului 335 - au trecut peste zbuciumul secolelor, iar astăzi „Înălţarea Sfintei Cruci” este una dintre marile sărbători ale creştinătăţii.

Şi cum să fie altfel? „Dacă o vom lua aşa simplu, sunt două lemne puse dea curmeziş. Dar dacă vom căuta taina cea mare care este în ea şi taina mântuirii neamului omenesc care s-a ţesut în ea, vom vedea altceva. Crucea lui Hristos este mai întâi Altar. Pentru că pe ea S-a jertfit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, Care cu preascumpul şi preasfântul Său Sânge a sfinţit-o pe ea şi pe noi ne-a răscumpărat”, cum frumos spunea părintele Cleopa.

Astăzi, locurile în care s-au petrecut toate aceste taine sunt toate sub aceeaşi cupolă a Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Iar locul în care a fost găsită Sfânta Cruce îl găseşti trecând pe lângă plina de întristare Piatră a Ungerii şi stânca Golgotei, pe un coridor mărginit de arcadele zidite de cruciaţi pe locul vechii biserici bizantine din timpul Sf.Împăraţi Constantin şi Elena.

Un şir de trepte abia luminat de pâlpâirea candelelor coboară adânc sub zidurile bisericii. Sute de cruciuliţe şi mici rugăciuni - antice „graffiti” - sunt scrijelite în piatră, încercare a pelerinilor de a lăsa o urmă a trecerii lor prin Locurile Sfinte. Culoarul se deschide spre o capelă bogat împodobită cu mozaicuri, candele şi icoane iscusit pictate. Suntem în capela Sf. Elena. Dar locul pe care îl căutăm se află şi mai adânc în piatră, la capătul unui nou şir îngust de trepte, aproape ascuns în partea dreaptă a capelei. Şi, iată, în sfârşit, ca într-un căuş de stâncă, ne aflăm în locul în care a fost găsită Sf.Cruce! E un loc sobru, aspru, iar întăriturile din blocuri de calcar nu fac decât să accentueze şi mai mult atmosfera de austeritate. Parcă tot ce-i omenesc e de prisos, iar un simplu altar, din piatră brută, e prea de ajuns… În dreapta altarului, o lespede din marmură sângerie marchează locul în care a fost găsită Sfânta Cruce. Atingerea lespezii te înfioară, o simţi sub palme rece, netezită de atingerea mulţimilor de pelerini ce-au trecut înaintea ta, iar o discretă undă de mir te poartă pentru o clipă într-o altă lume.

Tradiţia bisericească spune că aici, zvârlite într-o fostă cisternă a Ierusalimului, sub un maldăr de gunoaie, au fost găsite, din porunca Sfintei Împărătese Elena, cele trei cruci din ziua Răstignirii. Crucea pe care a fost răstignit Hristos a fost deosebită de cea a celor doi tâlhari ce şi-au primit osânda odată cu El după ce o femeie, atinsă de lemnul sfânt, a înviat. După această minune, istoria spune că patriarhul Macarie a poruncit înalţarea Sfintei Cruci pe un loc înalt, de unde să o poată vedea tot poporul, eveniment rememorat în post şi rugăciune până în zilele noastre.

Întâmplările legale de Sfânta Cruce nu se opresc aici. Unele dintre ele au fost cumplite, precum atunci când împăratul persan Hosroe a cucerit Ierusalimul şi a luat cu el, drept pradă de război, Sfânta Crucea. Lemnul sfânt a rămas în Persia timp de 14 ani, până Hosroe a fost învins de împăratul Heraclei, care a readus Sfânta Cruce în Ierusalim. Au mai fost, însă, şi alte vremuri vitrege, iar astăzi, fragmente din lemnul sfânt sunt împrăştiate în toate colţurile lumii. Unul dintre cele mai preţioase fragmente e însă şi astăzi păstrat în Relicvarul Bisericii Sfântului Mormânt din Ierusalim. Preţiosul odor este încastrat într-o icoană înfăţişând pe Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, cei cărora le datorăm găsirea Sfintei Cruci.

Unde se găsesc fragmente din Sfânta Cruce

În lume, fragmente din Sfânta Cruce se găsesc în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim, în Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul "Sf. Cruce“ din Liege), Spania (Santo Toribio de Liebana), Franţa (Saint Sernin de Toulouse), la Mănăstirea "Panaghia Soumela" - Veria, Grecia şi la Mănastirea Xiropotamou (Muntele Athos). Fragmente din Sfanta Cruce în ţara noastră sunt la Mănăstirea Căldăruşani, Mănăstirea Ţigăneşti, la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" din Capitală şi la Mănăstirea Miclăuşeni.

Citit 3057 ori Ultima modificare Luni, 18 Septembrie 2017 14:26

1 comentariu

  • postat de CRED DOAR IN DUMNEZEU Joi, 14 Septembrie 2017 22:09 Link la comentariu
    5
    4

    DACA S-AR STRANGE TOATE PARTICELELE DIN ,,SFANTA,,CRUCE,DIN INTREAGA LUME,CRED CA S-AR AJUNGE LA CEL PUTIN VOLUMUL UNEI PADURI DE LA ECUATOR!!!!OAMENI BUNI,SUNTEM IN SECOLUL INFORMATICII SI ZBORURILOR SPATIALE,CE MAMA NAIBII,CA SA NU SPUN ALTFEL!!!DEH,LEGENDELE SUNT LEGENDE DAR NAIVII PLATESC BANI GREI INCREZATORI IN ACESTE BASNUIRI,CA SUNTEM NEAM DE POETI NU???!!!

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.