Mâncarea grasă nu dăunează sănătăţii, este de părere Mark Hyman, medic nutriţionist, care invocă în sprijinul afirmaţiei sale mai multe studii. Adevăratul vinovat pentru kilogramele în plus şi bolile cardiovasculare ar fi zahărul şi nu grăsimea, potrivit Agerpres.
Într-un studiu apărut în 2010 în “American Journal of Clinical Nutrition” se arăta deja că nu există o legătură cauzală între bolile inimii şi consumul de grăsimi saturate. Un articol publicat în luna octombrie în “British Medical Journal” afirma că grăsimile saturate au fost incriminate din anii '70, atunci când un studiu a stabilit o corelaţie între consumul de grăsimi şi rata bolilor cardiovasculare.
“Corelaţia nu înseamnă însă cauzalitate”, spune Aseem Malhotra, cardiolog la Spitalul Universitar Croydon din Londra. În acealşi timp, niciun studiu recent nu a putut dovedi că există o legătură între grăsimile saturate şi bolile cardiace. S-a demonstrat chiar că grăsimea are un efect protector. Într-unul din primele studii despre obezitate, apărut în 1956 în “The Lancet”, se comparau trei grupuri de voluntari supuşi unor regimuri diferite.
Unul a consumat 90 la sută materii grase, altul 90 la sută proteine, iar ultimul 90 la sută glucide. În pofida tuturor aşteptărilor, cea mai mare pierdere în greutate s-a înregistrat în grupul care a mâncat în special grăsimi. Doctorul Malhotra mai spune că adoptarea unui regim mediteranean după o criză cardiacă ar fi de trei ori mai eficientă decât consumul de medicamente. Profesorul David Haslam, preşedintele Forumului naţional britanic împotriva obezităţii, este de părere că actualele studii dovedesc că glucidele rafinate şi îndeosebi zahărul sunt responsabile de acumularea de grăsime în sânge.
