Primăria din Tîrgu-Bujor a ajuns la „fundul sacului” şi mai are bani pentru funcţionare şi salarizare doar pentru două, trei luni. Administraţia locală a ajuns foarte aproape de intrarea în incapacitate de plată în urma majorărilor salariale, dar şi a „revoluţiei fiscale” iniţiate de Guvern şi care a redus foarte multe din sumele din taxe şi impozite care ajungeau la primării.
La Tîrgu Bujor, în acest an bugetul local este cel mai mic din ultimii ani şi fără redistribuirea unor sume de la bugetul central, primăria va rămâne în scurt timp fără resurse financiare.
„Din păcate, bugetul pentru anul în curs este unul extrem de mic, practic primăria Tg.Bujor mai are bani cam pentru două, trei luni pentru funcţionare şi salarizare. Am primit la începutul anului doar 45 la sută din suma pe care am primit-o la începutul anului 2017. Dacă este să luăm în calcul şi majorările salariale pe care le-am aplicat la nivelul primărie noastre, dacă luăm în calcul şi toate modificările legislative care ţin de partea financiară, suntem într-o mare problemă”, ne-a declarat primarul Laurenţiu Viorel Gîdei.
Dacă în 2017 administraţia locală a primit de la bugetul central 4.744 mii lei, în 2018 a primit doar 2.521 mii lei, deci cu 2.223 mii lei mai puţin. În ceea ce priveşte fondul de salarii, în 2017 acesta a fost la Tîrgu Bujor de 3.397 mii lei şi a cuprins inclusiv majorările aplicate în a doua jumătate a anului trecut. În 2018, însă, pentru fondul de salarii este nevoie de 4.737 mii lei.
Cum s-au majorat salariile
Primăria din Tîrgu Bujor are 62 de salariaţi în aparatul propriu şi serviciile direct subordonate administraţiei publice (evidenţa populaţiei, casa de cultură, asistenţă socială etc.), dar grosul majorărilor salariale a mers mai ales către cei 22 de funcţionari publici de la birourile primăriei, a precizat edilul.
„Salariile s-au majorat conform legii. Mai exact, în legea asta a salarizării s-a spus aşa: trebuie să ai consultări cu sindicatele sau reprezentaţii angajaţilor, stabileşti grila respectivă şi o supui votului Consiliului Local. Bineînţeles că am făcut lucrul acesta, iar în unele cazuri s-a ajuns chiar la majorări de 100 la sută. Gândiţi-vă, însă, că la noi, la Tîrgu Bujor, angajaţii lucrau cu salariile cele mai mici din sistemul bugetar din judeţul Galaţi, pentru că, nu ştiu din ce motive, nu s-a ţinut pasul cu nicio majorare salarială care a fost de-a lungul timpului. Salariile erau foarte mici. De exemplu, contabila câştiga la 1.000-1.100 de lei. Acum are în jur de 2.500 de lei. Era nevoie de astfel de majorări, pentru că, pur şi simplu, nu puteai să-i ţii cu salariile care erau înainte. Dar, în acelaşi timp, când am discutat cu angajaţii despre măriri, am spus foarte clar că, dacă situaţia economică o va impune şi va exista riscul de a intra în incapacitate de plată, este posibil să ne despărţim de unii dintre angajaţi sau să diminuăm salariile. E o chestiune absolut firească, iar la momentul respectiv toţi au înţeles”, a explicat primarul Laureţiu Viorel Gîdei, care, desigur, nu-şi doreşte să ajungă în faţa Consiliului Local cu o propunere de reducere a salariilor sau de reducere a personalului.
Ce este de făcut
Pentru a mai obţine resurse financiare, primăria din Tîrgu Bujor încearcă să-şi îmbunătăţească sistemul de colectare a impozitelor şi taxelor locale, însă este o zonă unde iţele sunt mai încurcate. „Sunt foarte mulţi care nu-şi plătesc contribuţiile la buget – noi am început procedurile de înştiinţare, executare silită, poprire etc. – agenţi economici, dar şi persoane fizice, aşa cum şi nou suntem obligaţi de lege. Lucrurile merg, însă, destul de greu…”, a arătat primarul din Tîrgu Bujor.
Una peste alta, acum, când situaţia se agravează de la o lună la alta, toate speranţele se leagă de următoarea rectificare a bugetului de stat, în urma căreia administraţiile locale ar urma să primească măcar banii necesari acoperirii salariilor.
„Din discuţiile pe care le-am avut inclusiv cu ministrul Finanţelor, în cadru organizat la Asociaţia Oraşelor din România, ni s-au dat asigurări că primăriile, la rectificarea bugetară, ce urmează a fi undeva în lunile iulie-august, vor primi sumele cel puţin la nivelul anului 2017. Prin urmare, aşteptăm cu interes rectificarea pentru a ne putea gândi şi noi, nu doar la plata salariilor, ci şi la continuarea unor investiţii. Inclusiv la proiectele cu finanţare europeană e nevoie de realizarea unor expertize tehnice, a unor documente cadastrale, consultanţă etc. Avem nevoie urgentă de bani şi am convingerea că se vor da. Nu este singura primărie din judeţ şi chiar din ţară care are probleme cu bugetul local, mai sunt primării, prin urmare e vorba de o soluţie care priveşte întreaga administraţie publică locală”, a arătat primarul Laureţiu Viorel Gîdei.
Poate că banii – şi de salarii, şi pentru investiţii – vor veni la rectificarea bugetară. Pe de altă parte, când „pâinea şi cuţitul” ţin tot mai mult de voinţa celor „de la centru”, nu putem să ne întrebăm ce rămâne, nu numai din buna gestionare a banului public la nivelul primăriilor, dar şi cu ideea de autonomie locală care, după cum se vede, e frumoasă în teorie, dar în practică ne omoară.
Rectificare cât duce bugetul
Noile grile de salariale pentru funcţionarii din administraţia locală au intrat în vigoare la mijlocul anului 2017. Atunci, fiecare primărie a avut libertatea de a majora, în anumite limite, salariile, iar unele dintre ele s-au întins, se pare, mai mult decât le ţinea plapuma.
O altă problemă a apărut după ce au apărut modificări în modul în care statul le gestionează. Odată cu „revoluţia fiscală”, ce a cuprins, printre altele, trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, în paralel cu scăderea impozitului pe venitul global, de la 16 la 10 la sută, potrivit calculelor Asociaţiei Municipiilor din România s-a ajuns la o scădere cu valori între 20 şi 40 la sută a veniturilor administraţiilor locale.
Primele sincope financiare au început să apară încă de la sfârşitul anului trecut, dar în cursul anului 2018 tot mai multe primării, inclusiv din judeţul Galaţi, au constatat că nu mai au bani nici măcar de salarii. Cât priveşte derularea unor investiţii din bugetele locale, acest lucru a devenit în unele locuri aproape imposibil.
Promisiuni ministeriale pentru primării
Subiectul bugetelor locale s-a aflat încă de la începutul anului 2018 pe agenda întâlnirilor dintre Asociaţia Municipiilor din România şi ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici. La acel moment, ministru dădea asigurări că în luna iulie se vor oferi suplimentări financiare, astfel încât primăriile nu vor avea bani mai puţini decât în 2017, şi că se pot proiecta bugetele pe aceste previziuni. Cu toate acestea, cele mai multe investiţii vor fi împinse către a doua jumătate a anului, până ce finanţările vor fi certitudine, nu doar o promisiune.
