La 70 de kilometri de Galați, pe dealurile Smulțiului, viața se desfășoară pe alte coordonate. Comuna datează din timpul lui Ştefan cel Mare, iar un act emis la Suceava la 15 iulie 1448 reprezintă cea mai veche atestare documentară. În anul 1448, urca pe tronul Moldovei Petru al II-lea. Fraţii Cernat, ajutându-l, primesc drept răsplată pentru „slujba dreaptă şi credincioasă”, un ţinut în sudul Moldovei şi uricul prin care „să întemeieze sat Zmulţi”. Probabil că cei care s-au stabilit aici au fost „mulţi şi zmulşi”, din locurile lor de baştină. Oricum, se spune că omul care a condus această mulţime s-a numit Zmultu.
Scriptic, comuna mai are doar circa 1.300 de locuitori, dar este întinsă. În urmă cu circa 45 de ani, populația era de aproape trei ori mai mare, iar acum sunt foarte multe case nelocuite.
”Din 2004 sunt în Primăria Smulți. Noi suntem o comună de răzeși. Smulțeanul tace, dar când ajunge în cabina de vot știe exact ce ai făcut și dacă te-ai implicat în comunitate. Până în 2008, discuția despre investiții în comună se învârtea în jurul a două poduri. Le-am făcut imediat ce am ajuns primar, ca să depășim odată momentul și să mai facem și altceva, să mișcăm lucrurile. Dacă respecți alegătorii cu fapte, mergi înainte. Dacă nu ai respect pentru oameni, mai bine stai acasă”, spune primarul Costică Gafton, după trei mandate, plus unul de viceprimar.
”Bugetul comunei este anual de circa 4-500.000 de lei. Fără ajutorul Consiliului Județean și al proiectelor cu fonduri nerambursabile, nu ne-am descurca. Doar cele două proiecte din zona alimentării cu apă sunt în valoare de peste 11 milioane de lei. Înființarea sistemului de alimentare cu apă a început la finele lui 2015 și în urmă cu două-trei săptămâni am reușit să dăm drumul. Practic, s-au forat trei puțuri la o adâncime de 225 de metri fiecare și am reușit să construim o stație modernă de tratare a apei, cu un bazin de 200 de metri cubi. Apa este tratată electronic, doar cu clor alimentar, și este de foarte bună calitate, iar oamenii se branșează în permanență. Un alt proiect de extindere a alimentării cu apă se derulează prin PNDL 2 și lucrăm din 2019. În zona de canalizare, am depus proiecte atât pe fonduri europene, cât și pe PNDL, dar deocamdată nu ne încadrăm, din pricina numărului mic de locuitori. Prioritate au comunele cu peste 2.000 de locuitori”, spune Costică Gafton.
Proiecte și utilități - gaze, iluminat public, parc şi bază sportivă
În zona iluminatului public, comuna Smulți a realizat cu fonduri proprii un transformator. ”Acum facem ridicare topo pentru extinderea iluminatului public cu lămpi LED, să dublăm numărul acestora până la 400. În tot satul sunt circa 500 de lămpi și toți locuitorii sunt branșați”, ne-a precizat primarul Costică Gafton.
Acesta a adăugat că pentru alimentarea cu gaze a fost depusă anexa 3 la Ministerul Dezvoltării, împreună cu alte comune învecinate, pentru a spori șansele. ”Oricum, eu sunt încrezător pentru că magistrala Tecuci - Tg. Bujor trece în linie dreaptă la doar 14 kilometri de Smulți”, mai spune edilul.
Alte proiecte au depuse și câștigate la AFIR, reabilitarea căminului cultural cu 100.000 de euro, o bază sportivă multifuncțională în valoare de 200.000 de euro și achiziționarea unui buldoexcavator cu o valoare de 62.000 de euro.
”Pe fonduri europene, am reabilitat o râpă, am astupat-o și am făcut un parc, unde seara vin copiii din comună și se joacă. Păcat că, în parc, Poșta Română a lăsat o clădire de izbeliște, care se poate transforma într-un pericol” a menționat Costică Gafton.
Teren multisport de jumătate de milion de lei
Recent, în SEAP, firma mureșeană Adru Solution SRL a câștigat procedura de amenajare a terenului multisport din Smulți, în valoare de aproape 535.000 de lei. Conform specificațiilor, sportul ce va putea fi practicat va fi în special minifotbalul, dar cu posibilitatea de a găzdui și handbal, baschet, volei sau tenis. Ca dotări sportive, terenul va avea două porți de handbal/ minifotbal, coșuri de baschet și gradene pentru spectatori.
Proiect unic de reabilitare a uliţelor cu piatră cubică
Comuna Smulți are 32 de kilometri de drumuri, din care reabilitați prin asfaltare sunt 6,5 kilometri, prin PNDL, în timp ce drumurile județene DJ 251C și DJ 251D, care parcurg comuna pe o distanță de 2,2 kilometri, sunt modernizate de Consiliul Județean.
”Avem în prezent un proiect de reabilitare a ulițelor pe o lungime de 1,8 kilometri cu piatră cubică. Cu ajutorul Consiliului Județean și chiar al Primăriei Galați, am recuperat această piatră cubică și lucrăm în prezent pe trei ulițe, dintre care una este deja finalizată. Părerea mea e că această piatră cubică nu are moarte. Când vine apa, spală până la lut galben, nu și piatra. Eu aș vrea să continui acest proiect și pe alte ulițe, dat fiind specificul comunei”, spune, încântat de propria-i idee, edilul Costică Gafton. În Sistemul Electronic de Achiziții Publice, acest proiect unicat, după știința noastră, este denumit ”amenajare străzi rurale cu piatră cubică și construcție trotuar pe strada 8 Martie în comuna Smulți, judeţul Galați”. Cu o valoare de aproape 400.000 de lei, lucrarea a fost atribuită, în urma unei proceduri simplificate, firmei gălățene Massimo Alex Edil Srl, din satul Fundeanu, comuna Drăguşeni.
”La Fondul de Dezvoltare și Investiții am depus un proiect de asfaltare a altor cinci kilometri din comună, însoțit de un mare ghinion. Joi a fost desființat fondul, iar eu vineri trebuia să fiu la București să semnez contractul. În urma dialogului cu consultantul, vom redepune proiectul la Compania Națională de Investiții și pe PNDL 3, în condițțile în care valoarea sa este de un milion de euro”, ne-a expus primarul Smulțiului deznodământul oarecum neașteptat al unui proiect de infrastructură.
Una caldă, alta rece, spune o vorbă românească. ”Pe măsura 1.2.5 am depus în 2010 un proiect, tot de un milion de euro, pentru realizarea unei centuri a Smulțiului, în lungime de cinci kilometri, din care 4,2 kilometri asfalt. Răspunsul inițial a fost eligibil, dar fără finanțare și mi-am cam luat gândul. Totuși, în 2015, proiectul a fost aprobat. Centura leagă Smulțiul pe câmp și iese în comuna învecinată, Drăgușeni. Importanța sa este deosebită, pentru că am mutat traficul greu, care nu mai trece acum prin comună, și totodată deservește în jur de 500-600 de hectare de teren agricol”, a încheiat Costică Gafton expunerea proiectelor de infrastructură rutieră din Smulți.
Despăgubiri pentru potopul din iunie
În zilele de 17 și 23 iunie, localitatea Smulți s-a aflat, succesiv, sub incidența a două Coduri roșii de precipitații.
”În decurs de 40-45 de minute, au căzut circa 50-60 de litri pe metrul pătrat. Comuna e așezată pe dealuri și au fost măturate ulițele cu zgură. Aluviunile au ajuns pe străzile asfaltate și, mai grav, până în pârâul Perișani. Practic, avem peste cinci kilometri afectați. Am profilat ulițele cu un greder pentru ca oamenii să poată intra în curți. Din fericire, nu am avut situații în care apa să intre în case”, ne-a descris situația primarul Costică Gafton.
În urma rapoartelor comisiei de specialitate și centralizării transmise de Instituția Prefectului, Guvernul României a alocat comunei Smulți fonduri destinate localităților afectate de calamitățile naturale în cuantum de 458.000 de lei. Această sumă de bani face parte dintr-un total de 1,666 milioane lei acordat județului Galați în vederea refacerii infrastructurii.
Majoritate în Consiliul Local
Consiliul Local al comunei Smulți este dominat de PSD și aliatul său ALDE, care, împreună, dețin opt din cele nouă locuri, unul singur revenind, după alegerile din iunie 2016, PNL. Totodată, conform edilului-șef Costică Gafton, organigrama Primăriei este acoperită, în decembrie 2019 fiind ocupat și postul vital de secretar al comunei.
Niciun caz de Covid la Smulți
Școala Gimazială ”Ene Patriciu” din Smulți a fost reabilitată și extinsă cu un corp nou, din fonduri proprii. Grădinița este relativ nouă, din anul 2005. Ambele unități de învățământ au toaletele în interior, iar grădinița este în curs de branșare la noua rețea de apă.
”În zona sanitară, suntem acoperiți, pentru că la dispensar avem un medic de familie care este din Smulți și un medic stomatolog care are cabinet la Galați, dar a deschis și în comună un cabinet foarte modern. Din ce știu eu, și aceasta a fost o investiție pe fonduri europene. Doctorul lucrează în weekend aici și vin pacienți din toate localitățile din zonă. Mulțumesc lui Dumnezeu nu am avut niciun caz de Covid-19 în comună. Populația a răspuns foarte bine la apelurile noastre în perioada stării de urgență, iar bătrânilor le-a fost asigurată apa potabilă pentru a nu mai ieși din case, inclusiv le-am făcut aprovizionarea cu alimente”, a precizat primarul Costică Gafton.
Cerealele și zootehnia sunt la putere
Satul-comună Smulți s-a dezvoltat iniţial într-o regiune de păduri întinse, codrii Bârladului, care, ulterior, prin defrişare, a fost înlocuită de terenuri agricole. Și în prezent majoritatea locuitorilor din Smulți, câți au mai rămas, lucrează în agricultură, potrivit primarului Costică Gafton.
”Avem câțiva investitori autohtoni, smulțeni care încet-încet și-au pus pe picioare propriile afaceri și se lucrează pe câteva sute de hectare. Discutăm, în special, de culturi de porumb, grâu, floarea soarelui și rapiță. La nivelul comunei, terenul arabil însumează 5.000 de hectare. Nu am fost afectați de secetă, ca sudul județului. De asemenea, avem 14-15 crescători de animale, unii chiar cu o peste o mie de capete. Cei tineri lucrează la firma de distribuție a apei. Era și logic să fie angajați oameni din comună, astfel fiind scutite cheltuieli cu transportul sau cazarea”, a descris situația edilul-șef al micii localități din nordul județului.
