Asfaltare și canalizare, priorități pentru o comună cu buget redus

Asfaltare și canalizare, priorități pentru o comună cu buget redus
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Cu un buget redus, comuna Cerțești are doar 600.000 de lei pentru investiții. Asfaltările sunt în mare parte făcute, iar ceea ce mai trebuie realizat, aproximativ 11 kilometri, cu o valoare de trei milioane de lei, reprezintă un proiect depus pe Programul Național "Anghel Saligny". Este greu de presupus că alocările vor acoperi necesitățile.
"Ne axăm pe proiecte cu fonduri de la Guvern și de la Uniunea Europeană. La Agenția Fondului de Mediu am depus un proiect de canalizare, care se mișcă foarte greu. Este foarte important să rezolvăm, din acest punct de vedere, urgent, situația din satul Cotoroaia, o investiție de 800.000 de lei. Din bugetul propriu, alocăm 400.000 de lei pentru extinderea școlii din Cerțești, inclusiv dotarea cu o centrală termică pe lemne cu gazeificare. La celelalte (din satele Cârlomănești și Cotoroaia - n.r.) am făcut deja intervenții pentru că erau într-o stare jalnică, cu toaletele în fundul grădinii... Restul de 200.000 de lei din fondurile proprii le alocăm pentru reabilitarea și mansardarea sediului primăriei. Avem nevoie de birouri și magazii", explică primarul Daniel Cotoranu.
Tot pe "Anghel Saligny" a fost depus un proiect de alimentare cu gaze, împreună cu primăriile din Bălășești, Pochidia și Tutova, ultimele două din județul Vaslui. "Sunt conștient că șanse nu prea sunt, dar trebuie depus și, pe viitor, lucrurile poate vor sta altfel", a adăugat primarul din Cerțești. În altă ordine de idei, alimentarea cu apă a comunei este rezolvată, inclusiv cu puțuri forate de adâncime, dar și iluminatul public comunal, cu lămpi economice cu LED.

Mai mult respect pentru natură și istorie, la Cerțești

O nouă acțiune de împădurire a avut loc vineri, 6 mai, în comuna Cerțești, în valea Mănăstirii de la Cârlomănești. Copii de vârstă școlară, dascăli din localitate, angajați ai primăriei, dar și persoane aflate în plata ajutorului social au reușit ca, în decurs de câteva ore, să planteze o bună parte din cei 5.500 de puieți de salcâm proveniți, ca de obicei, din pepiniera Consiliului Județean.
Opintindu-se în hârleț, primarul din Cerțești, Daniel Cotoranu, ne spune că în zonă a existat pădure, dar vegetația a fost efectiv defrișată de ciobanii din zonă. "Este nevoie de o implicare mai bună a organelor de ordine, pentru că tot acești crescători de animale, majoritatea nefiind localnici, sunt responsabili și de incendiile de vegetație care au loc. E o dovadă de sălbăticie, nu se iau măsuri ferme și asta nu de ieri, de azi. Este o fugă de răspundere, în schimb, noi ne facem datoria ca oameni să plantăm. Strămoșii noștri ne-au lăsat pădure aici și noi suntem datori să o întreținem. În decursul timpului, am împădurit circa zece hectare de pe raza comunei", ne-a precizat edilul-șef.
Situată la granița cu județul Vaslui, în podișul Covurlui, comuna Cerțești are un pitoresc aparte. La doi pași de zona în care a avut loc activitatea de împădurire, se află Mănăstirea "Sfinții Martiri Brâncoveni", moștenitoare, peste veacuri, a tradițiilor monahale din zonă. O primă atestare documentară a vechilor așezări sihăstrești datează tocmai din secolul al XV-lea. Altfel, aerul de pe valea mănăstirii, puternic oxigenat, ar avea efecte terapeutice în bolile de astm, anemii, depresii și infertilitate, un obicei al localnicilor fiind "încărcarea bateriilor" în zonă, mai ales pe timpul verii.
Un alt punct de interes al micuței comune din nordul extrem al județului este biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului", din cimitirul satului Cerțești, construită în anul 1776 și aflată pe lista monumentelor istorice. "Trebuie să avem mare grijă la foc și ar fi necesar un soclu de beton de jur-împrejur. Problema este că intervențiile la monumentele istorice nu sunt permise. Uitați-vă ce sistem de prindere a lemnelor, fără cuie, a fost utilizat și sincer trebuie protejată", ne-a arătat Daniel Cotoranu.
Farmecul zonei este întregit și de câteva luciuri de apă, administrate privat, unde se organizează chiar concursuri de pescuit. Cât despre valorificarea potențialului turistic, primarul din Cerțești spune că, în prezent, accentul trebuie pus pe investițiile de bază ale comunității, concomitent cu respectarea responsabilă a cadrului natural deosebit.

Este nevoie de farmacii în satele comunei

Dacă problema gunoiului menajer este rezolvată, o companie din Corod fiind cea care, în continuare, transportă deșeurile din Cerțești la Roșiești, contra a 87 de lei/gospodărie, cost anual, iar situația medicului de familie, după unele fluctuații de "personal", a fost și aceasta pusă la punct, în comună mai este nevoie de o farmacie. "Am pus la dispoziția unui lanț farmaceutic spații gratuite, amenajate corespunzător, dar la Cârlomănești nu vor să lucreze, compania motivând că nu este vânzare. Nu-i nimic, ne stă în putere să nu mai prelungim contractul și să vină altcineva", ne-a mai spus, vizibil nemulțumit, primarul Daniel Cotoranu.

Stații de autobuz smart și cadastru prin satelit

Dotarea cu panouri fotovoltaice este o altă prioritate la Cerțești, dar primarul Daniel Cotoranu nu vrea să mai audă de proiecte depuse la Ministerul Mediului. "Va fi o investiție modică, de sub 30.000 de lei, pe care o vom suporta din bugetul local", spune acesta.
În plus, chiar dacă investițiile prin PNRR nu sunt neapărat apanajul administrațiilor publice comunale, există interes în localitate pentru patru stații inteligente de autobuz, cu o valoare de 200.000 de euro, dar și pentru o stație de încărcare electrică pentru noul microbuz școlar. "Iau și eu de la acest program cu «cosmetice» ce se pretează și ce avem nevoie", spune Daniel Cotoranu. În plus, prin același program de redresare și reziliență, edilul-șef din Cerțești își dorește să acceseze PUG-ul în format GIS, sistem utilizat pentru a crea, stoca, analiza și prelucra informații distribuite spațial printr-un proces computerizat.
În prezent, se lucrează și la cadastrarea localității, plecând din extravilan către centrul comunei. "Vrând-nevrând, ne apropiem de «zona de balamuc», iar primarul e vinovat, oricum, chiar și atunci când nu plouă", a adăugat Daniel Cotoranu.

Citit 4509 ori Ultima modificare Luni, 16 Mai 2022 21:42

Mai multe din această categorie:

1 comentariu

  • postat de Criticul
    Miercuri, 11 Mai 2022 15:20
    90.95.152.***
    De ce nu fac proiecte cu fonduri europene? Sta la mila. PNI Anghel Saligny....radpunsul este bineinteles simplu....fondurile europene nu se pot frauda si nu estecloc pentru parandaraturi....cine nu i a lasat sa acceseze fondurile europene ca alte comune...pata malaiata in gura lui Natafleata....
    0
    1
    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.