Târgu Bujor - Din gunoi nu se scot averi

Târgu Bujor - Din gunoi nu se scot averi
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)
  • Fermierii gălăţeni nu dau năvală să cumpere compost de la staţia din Târgu Bujor * Deşeurile din sticlă nu s-au vândut niciodată * Muncă multă şi grea, pe bani puţini * Uniunea Europeană a dat peste un milion de euro pentru înfiinţarea Staţiei de Compostare, dar dacă aceasta nu funcţionează timp de 15 ani la standardele impuse, banii trebuie returnaţi

O mie de tone de gunoi pe an poate procesa Staţia de Compostare de la Târgu Bujor, deschisă în 2009, în urma unei investiţii europene în valoare de 1.048.000 de euro. Gunoiul care poate fi reciclat sau compostat vine în valuri, astfel că angajaţilor – care muncesc pe rupte, dar pe bani puţini – le este din ce în ce mai greu să facă faţă volumului ridicat de muncă. Din păcate, efortul susţinut nu aduce venituri prea mari nici staţiei de compostare şi nici bugetului local din Târgu Bujor. Cererea pentru anumite produse rezultate din prelucrarea gunoiului, cum ar fi compostul sau sticla, a fost scăzută în ultimii ani, semn că strategia europeană de dezvoltare nu se potriveşte întotdeauna ca o mănuşă realităţii din mediul rural gălăţean.
Un singur fermier cumpără compost
Tona de compost - materie obţinută prin descompunerea deşeurilor organice şi folosită ca îngrăşământ, în agricultură – nu e la prea mare căutare, în zona Târgu Bujor.
„Avem capacitate crescută de producţie a acestui produs şi vindem cu 50 de lei tona. Am văzut că la diverse staţii de compostare din alte judeţe se fac cozi de maşini ale fermierilor care vin să cumpere şi să transporte acest produs pe terenurile agricole, pentru fertilizare. La noi nu se întâmplă aşa. Avem o singură fermă din zonă – SC Eurofruct SRL – care ne-a cumpărat 200 de tone. Niciun alt fermier nu s-a arătat interesat de acest compost”, ne-a declarat şeful staţiei de compostare de la Târgu Bujor, Octavian Popa.
Publicitate prea mare nu se poate face acestui produs pentru că nu sunt bani pentru aşa ceva. Totuşi, spune Octavian Popa, s-au făcut adrese către toate primăriile din judeţ pentru informarea fermierilor gălăţeni cu privire la cantitatea de compost produsă şi la calitatea acestuia. Niciun fermier nu a venit, însă, să cumpere.
Sticlă nu s-a vândut niciodată
Cererea mare de deşeuri din sticlă este concentrată pe zona Capitalei, unde firmele de reciclare au mai mulţi bani pentru achiziţii, iar piaţa de desfacere este mai generoasă. „Încă din 2009, de când a fost pusă în funcţiune staţia noastră de compostare, nu s-a vândut nici măcar un kilogram de deşeu din sticlă. Avem aici câteva tone depozitate şi nimeni nu şi-a manifestat interesul, până acum”, spune Octavian Popa. „Sunt câteva firme care vin şi cumpără deşeuri balotate vrac. Kilogramul de pet-uri albe se vinde cu 1,2 lei, iar cel de pet-uri colorat se dă cu 85 de bani. Cartonul balotat se vinde cu 25 de bani kilogramul, iar deşeurile din metal costă 40 de bani”, ne spune Octavian Popa. Preţul pe care Staţia de Compostare îl cere pentru aceste deşeuri ar putea creşte, în situaţia în care aceasta ar avea o maşină cu care să asigure şi transportul mărfurilor până la poarta cumpărătorului.
Munca în gunoi e prost plătită
Cu saci, cu lopeţi sau cu mâinile goale, într-un miros greu de suportat, cei 15 angajaţi ai Staţiei de Compostare îşi petrec opt ore pe zi trudind printre gunoaie. Muncă de salahor, în toată regula! Sortarea deşeurilor se face manual, abia apoi putându-se apela la ajutorul maşinilor de prelucrare a deşeurilor din dotarea standard a Staţiei de Compostare. „Se munceşte mult, aşa că, atunci când am auzit de tăieri salariale, n-am fost de acord. Şi aşa oamenii ăştia muncesc din greu, în condiţii dificile, pentru salarii de vreo 600 de lei. Să spunem că, dacă e neapărat necesar, îmi tai mie din salariu, că sunt şeful secţiei, dar lor ce să le mai iei? Este adevărat că sunt necalificaţi, dar trebuie să ne gândim că nu au cum să trăiască şi să-şi mai întreţină şi familiile dacă le mai tai şi din puţinii bani pe care îi primesc”, este de părere şeful Staţiei de Compostare de la Târgu Bujor.
„Dacă nu funcţionăm, dăm milionul înapoi!”
Uniunea Europeană a finanţat construcţia Staţiei de Compostare, dotarea ei cu maşini şi utilaje şi asfaltarea drumului de acces până la intrarea în incintă. „Investiţia nu s-a făcut fără condiţii. Trebuie să funcţionăm în acest regim timp de 15 ani. Garanţia utilajelor este pe sfârşite, la unele chiar a expirat. Aşa că acum trebuie să ne descurcăm acum cum putem cu banii pentru întreţinerea maşinii de întoarcere a brazdei de gunoi, maşinii de compost şi a celorlalte utilaje. În cazul în care nu respectăm parametrii de funcţionare, ni s-ar putea solicita să dăm banii înapoi”, susţine şeful Staţiei de Compost, Octavian Popa. Inutil să mai spunem că din bugetul de 6.368.000 lei pe care îl are Consiliul Local din Târgu Bujor în acest an o astfel de returnare de fonduri, fie ea şi parţială, ar fi imposibilă.

Citit 3565 ori Ultima modificare Miercuri, 06 Iunie 2012 18:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.