S-a semănat mai uşor, chiar dacă nu tocmai la timp * În prezent, starea culturilor mari este bună, în tot judeţul * După un an dezastruos, ar trebui să avem recolte mai bogate * Utilaje mai bune ar însemna producţie mai mare, dar mulţi dintre fermieri n-au avut bani nici măcar pentru îngrăşăminte * „Ne-am făcut datoria faţă de pământ. Acum trebuie să-şi facă şi natura partea ei”, spun fermierii
Anul trecut le-a dat mari bătăi de cap tuturor fermierilor, indiferent de culturile pe care le plantaseră în câmp. Mai întâi a dat gerul, în iarna trecută, apoi a venit seceta de primăvară şi cea de vară şi din, timp în timp, câte o vijelie puternică a pus la pământ lanuri pe zeci de hectare de culturi puternice, cum ar fi floarea soarelui. Când a fost prea cald, chiar şi irigate, culturile au intrat în stres hidric. Culturile s-au înfiinţat cu greu prin tot judeţul, iar recoltele au fost pe alocuri de două sau chiar trei ori mai slabe decât în toamna lui 2011. Toamna aceasta, câmpurile au mai apucat să bea ceva apă de ploaie, iar acum s-au acoperit cu zăpadă, aşa că viitorul sună mai bine ca toamna trecută. Probleme mai sunt, dar fermierii privesc cu încredere spre 2013.
Pârjol, furtună şi scumpiri
Cum în judeţ se irigă puţin - doar pe vreo 15.000 de hectare prin infrastructura monitorizată de ANIF - seceta a chinuit toată vara zeci de mii de hectare de grâu şi porumb. Pe suprafeţe întinse, grâul a ieşit abia în primăvară şi a rămas pitic. Zeci de fermieri au întors cultura şi au plantat porumb, în aşteptarea ploilor care n-au mai venit niciodată. În septembrie, suprafeţele cultivate cu grâu s-au întins pe 56.455 de hectare. Pentru aceste suprafeţe, producţia totală raportată a fost de 59.547 de tone de grâu. Fermierii care scoteau şi 7 tone la hectar şi-au înjumătăţit producţia, iar cei care făceau 2,5 tone au strâns de pe câmp puţin peste o tonă. Înspre Suceveni au fost şi probleme cu recoltatul.
Şi la porumb a fost jale, culturile fiind afectate în proporţie de peste 60 la sută, iar producţia medie, la hectar, a fost de circa 800 de kilograme. Probleme au fost şi la culturile de floarea soarelui, iar în nordul judeţului zeci de hectare de tutun s-au uscat pe câmp. Rapiţă s-a făcut puţină, tot din cauza vremii. Evident, producţia slabă a dus la scumpirea recoltelor şi, implicit, a alimentelor.
„Ne-am făcut datoria faţă de pământ!”
S-a lucrat mai uşor, pe câmpuri, în această toamnă, dar n-a mers totul ca uns. „Şi în toamna aceasta a fost tot secetă şi mulţi dintre fermieri au semănat târziu pentru că la începutul toamnei nu au căzut precipitaţii. S-a semănat, totuşi, ceva mai uşor decât în 2011 şi toamna a fost una lungă. A apărut, însă, o altă problemă. Mulţi dintre fermieri nu au mai avut bani, aşa că au semănat fără îngrăşăminte, iar acum speră că iarna nu va fi foarte aspră şi nu va afecta culturile. Dacă vorbim strict despre acest moment, culturile arată bine. Grâul şi orzul au apucat să înfrăţească şi chiar rapiţa se prezintă satisfăcător, deşi n-a fost semănată chiar la începutul lui septembrie, din cauza secetei. Vom vedea cum vor evolua lucrurile pentru că această cultură este sensibilă la ger puternic şi care persistă mai mult de patru sau cinci zile”, a precizat directorul filialei de Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Galaţi, Petre Grigore.
Nicolae Mănăilă, producător de ulei şi oţet la Priponeşti, înfiinţează în fiecare an şi culturi de grâu. „Anul trecut a fost atât de slab şi pentru că investiţiile pe care le fac unii dintre fermieri sunt mici. Chiar şi când pământul era uscat, eu am lucrat bine. Am folosit subsoliere. Am făcut stratificarea solului mai greu, dar am făcut-o. Când a plouat, apa a intrat în profunzimea solului, aşa că pot spune acum că nu mă aştept să am probleme cu grâul, cel puţin până va trece prima parte a primăverii. Dacă ai grijă de culturi, trebuie să iasă. Chiar şi în acest an, când a fost foarte greu, eu nu am ieşit pe pierdere. Am făcut un profit mic, e adevărat, dar nu am pierdut”, ne spune Nicolae Mănăilă, patronul fabricii de ulei Helianthus din Priponeşti.
Directorul de materie primă al Agrana România, Mihai Dimitriu, estima la mijlocul lunii octombrie că producţia de sfeclă în judeţ ar putea ajunge la 40 sau 45 de tone, ceea ce ar însemna o recoltă profitabilă şi pentru fermier şi pentru concernul care cumpără marfa.
Mai bine a mers campania lucrărilor de toamnă şi la Asociaţia Agroind din Tuluceşti. „Şi la noi s-a semănat mai târziu, pentru că oamenii nu au avut bani. Dar acum culturile arată bine. Noi ne-am făcut datoria faţă de pământ. Rămâne să îşi facă şi natura partea ei”, ne-a declarat lidera asociaţiei de producători, Aristiţa Stoian.
