Omul sfinţeşte locul: Trei decenii de performanţă în agricultură pentru ing. Petre Grigore

Omul sfinţeşte locul: Trei decenii de performanţă în agricultură pentru ing. Petre Grigore
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Fără îndoială, la cei 60 de ani pe care îi împlineşte astăzi, din care 33 dedicaţi agriculturii, ing.Petre Grigore este dovada că, într-adevăr, omul sfinţeşte locul. Sutele de hectare cultivate în Bădălan, dar mai ales depozitul de legume al fermei SC Simongrig SRL, veritabilă bijuterie tehnologică, sunt exemple de ceea ce ar trebui să însemne cu adevărat agricultura modernă. De altfel, performanţa i-a adus în acest an specialistului gălăţean o importantă distincţie - Meritul Agricol în Grad de Cavaler! În cadrul unui interviu acordat ziarului "Viaţa liberă", ing.Petre Grigore ne-a dezvăluit câteva dintre secretele agriculturii de cursă lungă şi ce ar trebui făcut pentru dinamizarea fermelor gălăţene: 

- Care este cea mai acută problemă cu care se confruntă fermierii gălăţeani în acest moment?

- Cele mai apăsătoare sunt sunt întârzierile la plata subvenţiilor. Fermierii au nevoie de aceşti bani pentru fertilizarea terenurilor pe care şi-au înfiinţat culturile de toamnă. Iar după un an greu, cu recolte sărace, nu mai au de unde plăti din propriile buzunare. Mai ales în condiţiile în care plăţile ar trebui, oricum, să se facă la timp. Lucrând cu mai puţină fertilizare, fermierii îşi riscă şi culturile pe care le-au plantat. Şi un alt an în care să se recolteze la fel de puţin ca anul trecut i-ar putea aduce pe mulţi în faliment.

- Sute de fermieri din judeţ nu pot iriga, din cauza lipsei infrastructurii. Cât de gravă este situaţia şi care ar fi soluţiile de ieşire din criză?

- Lipsa unui sistem de irigaţii bine pus la punct pune mari probleme agriculturii gălăţene. Fără apă, nu poţi face nimic. Se lucrează, în acest moment, la un proiect cu Federaţia Covurlui, care acoperă o suprafaţă de 75.000 de hectare, dar lucrurile trebuie făcute cu foarte mare atenţie, astfel încât să beneficieze de apă cât mai mulţi fermieri. Aşteptăm acum ca Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale să facă un studiu, prin care să identifice cele mai bune soluţii pentru reabilitarea sistemului gălăţean de irigaţii. Abia apoi ar trebui să facem proiecte şi să trecem la faza de investiţii. Tot ca să luptăm cu efectele secetei, eu am solicitat Ministerului ca întreaga zonă din Câmpia Covurluiului să fie încadrată într-un grad de handicap sever de precipitaţii. Aici avem de-a face cu seceta endemică. Am putea să ne bucurăm şi noi de un sistem similar cu al portughezilor, care nu plătesc transportul apei pentru irigaţii până la staţia de pompare.

- Cum a evoluat agricultura în ultimii 20 de ani?

- Am avut posibilitatea să facem agricultură de performanţă în România. Din păcate, lucrurile n-au mers aşa cum trebuie. Mereu apar noi legi greşite, care ne împiedică. Spre exemplu, începând din acest an, străinii au dreptul să cumpere teren agricol la noi în ţară. Cum poate concura un român care câştigă 400 de euro lunar cu un danez, spre exemplu, care face 4.000 de euro? Ungurii au avut curajul să spună că nu îşi vând pământul cetăţenilor străini. Noi n-am avut acest curaj.

- Mulţi dintre agricultori sau dintre managerii din agricultură sunt nostalgici după perioada comunistă. Era mai bine atunci?

- Şi eu sunt, uneori, nostalgic, dar numai după lucrurile bune. Se lucrau suprafeţe comasate şi, de prin anii 70, s-a adoptat modelul fermelor americane. S-au adus soiuri noi de plante şi se făceau tratamente noi, iar agricultura era productivă. Existau oameni care să ia taurul de coarne şi să lupte cu problemele. Avantaje are şi agricultura de acum. Tehnologiile sunt mai bune, spre exemplu. Dar banii pe care îi primim noi de la UE îi dăm înapoi pe utilajele pe care ei le produc. Alta ar fi situaţia dacă am avea şi noi utilaje construite în România. Dar problema este pregătirea profesională a oamenilor, care nu e întotdeauna ce ar trebui să fie. De multe ori tineri vin, stau un an sau doi, învaţă şi după aceea pleacă. Îşi trec perioada în CV – au fost angajaţi la o fermă mare – şi apoi se duc unde e mai uşor.

- Aţi vrut vreodată să renunţaţi la agricultură ?

- Să renunţ la meseria mea? Niciodată! Îmi amintesc şi acum cu plăcere de perioada în care am făcut zootehnie şi în care vedeam câte două sute de miei albi cum mai cresc puţin, în fiecare zi. Îmi amintesc cu mare plăcere cum am preluat Agrogalul, o unitate care era atât de mare încât avea şi blocuri de locuinţe, şcoli şi grădiniţe pentru copiii celor 300 de angajaţi. Era aproape în faliment şi am adus-o pe locul I pe ţară. Cred că toate trebuie să se desfăşoare într-un ritm anume. Trebuie să munceşti mult, dar să faci în aşa fel încât să poţi avea grijă şi de tine, şi de familie.

- Funcţii publice v-aţi mai dori?

- Am văzut că lumea spunea că aş vrea să fiu din nou director la DADR. Nu e adevărat. Dacă se vor face Camerele Agricole, acolo aş candida la funcţia de preşedinte, pentru că aş avea puterea să schimb lucrurile în bine. Dar în rest nu îmi mai trebuie funcţii. Îmi aştept dosarul de pensionare şi voi lucra, în continuare, în mediul privat, alături de fiul meu care este managerul SC Simongrig SRL.


 

Cum se formează un manager în agricultură?

Petre Grigore s-a născut în comuna Mărăcineni, în judeţul Buzău, pe 21 ianuarie 1953. A urmat cursurile şcolii primare, gimnaziale şi liceale în Buzău, iar facultatea a făcut-o la Bucureşti. Proaspăt inginer agronom, a primit repartiţie la Galaţi. A lucrat ca şef de fermă la IAS Iveşti, iar la IAS Şendreni a ajuns director tehnic. Între 1997 şi 2002 a lucrat la Agrogal, unde a devenit director. A fondat SC Simongrig SRL, iar din 2005 până în 2008 a fost director al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi. Acum activează exclusiv în mediul privat, la firma pe care a construit-o. Este căsătorit şi are doi copii.

Citit 4262 ori Ultima modificare Duminică, 20 Ianuarie 2013 16:18

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.