Campanie VL "Din culisele agriculturii": Legile prin care străinii ne cumpără câmpul

Campanie VL "Din culisele agriculturii": Legile prin care străinii ne cumpără câmpul
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În condiţiile în care fermierii gălăţeni ar avea putere să îşi dezvolte fermele pe măsura investiţiilor şi a muncii depuse, liberalizarea pieţei terenurilor aşteptată la 1 ianuarie 2014 ar fi o provocare căreia i s-ar putea face faţă. Din păcate însă, pe o piaţă făcută de samsari care se îmbogăţesc în detrimentul fermierilor, intrarea pe piaţa terenurilor a unor investitori necunoscuţi şi greu de controlat, din punct de vedere fiscal, ar fi extrem de riscantă. Pământurile noastre sunt deja printre cele mai ieftine din Europa, iar preţurile vor mai scădea, dacă fermierii continuă să nu câştige suficient.

Vânzarea pământului românesc către străini a fost, în permanenţă, un punct nevralgic în legislaţia noastră de după 1989. Cea mai recentă lege din vechea Constituţie care se referea la acest aspect, 54/1998, interzicea orice fel de înstrăinare a terenurilor către persoane cu altă cetăţenie. Între timp, însă, lucrurile s-au schimbat. În Legea 247/2005 s-a revenit asupra interdicţiei, aşa că terenurile au început să poată fi înstrăinate în condiţiile legii speciale nr. 312 din 2005. Cu totul alt statut a căpătat vânzarea terenurilor către străini odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Aşa cum se prevede în legislaţie, europenii au dreptul să cumpere pământ în România, aşa cum o pot face şi în ţările lor. Îşi pot cumpăra pământ la noi şi cetăţenii din spaţiul extracomunitar, dar nu în calitate de persoane fizice, ci numai prin societăţi comerciale cu capital majoritar românesc. Aşadar, controlaţi întrucâtva prin instrumente legale şi fiscale.

De la 1 ianuarie 2014, însă, odată cu definitivarea liberalizării pieţei terenurilor, îşi vor cumpăra pământ inclusiv cetăţenii din spaţiul extracomunitar. Dacă toţi cei care vor veni să cumpere vor fi, spre exemplu, fermieri americani, chinezi sau neo-zeelandezi puşi pe treabă şi pe investiţii, n-ar fi mare problemă! Totuşi, e foarte puţin probabil să se întâmple aşa. Iar fermierul deja lipsit de cheag numai de alte piedici şi alte situaţii neprevăzute nu are nevoie!

Mâine revenim cu informaţii legate de cetăţenii străini care investesc deja în agricultura gălăţeană.

Citit 1392 ori Ultima modificare Luni, 05 August 2013 18:28

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.