* La ţară, accesul la serviciile unui medic de familie sau ale unuia de specialitate este greoi * De multe ori, pacienţii sunt nevoiţi să bată şi şapte-opt kilometri ca să ajungă la doctor * Mulţi dintre sătenii cu boli grave preferă să sufere în tăcere până la moarte, în loc să ia calea spitalelor din oraşe
În judeţul Galaţi, ţăranul moare mai degrabă decât orăşeanul, iar nou-născuţii sunt mai puţini în sate decât în oraşe. N-o spunem noi, ci o constată Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică (DJSP) Galaţi, în raportul său de activitate pe ultimii cinci ani. Nu-i de mirare, deci, că avem tot mai multe sate depopulate. Iar cum accesul ţăranului la servicii medicale, chiar şi la cele primare, este greoi - mai ales în comunele cu sate multe şi mici - nu-i de mirare nici că om sănătos găseşti mai rar, chiar şi acolo unde aerul ar trebui să fie mai curat, mâncarea mai gustoasă şi mai sănătoasă, iar viaţa mai lungă şi mai tihnită decât în oraş.
Probleme la capitolul asistenţă medicală sunt de toate felurile. Ba nu este medic arondat în sat, ba este, dar nu dă pe la cabinet, ba n-are posibilităţi să diagnosticheze boli incurabile, ba nu poate să-i dea pacientului tratament, din cauză că acesta este neasigurat şi nu-şi poate plăti nici consultaţia, nici reţeta.
Tot mai puţini
Sporul natural e negativ în judeţ - şi la sat, şi la oraş. Totuşi, rândurile sătenilor se răresc mai repede decât cele ale orăşenilor, potrivit datelor DJSP. În 2008, în mediul rural, au murit cu 1.027 mai mulţi oameni decât s-au născut. În 2009, cifra a scăzut la 960, dar a crescut în 2010 la 1.326. În 2011 şi 2012, populaţia rurală a scăzut, doar prin balanţa sporului natural, cu 1.329 şi 1.370 de persoane. Potrivit datelor celui mai recent recensământ, în mediul rural gălăţean ar trăi, în acest moment, circa 200.000 de persoane. Dacă judecăm după tendinţa ultimilor cinci ani, putem spune clar că populaţia e în scădere. Depopularea e şi mai accentuată, dacă-i punem la socoteală şi pe numeroşii tineri care emigrează.
„Ştiu că a murit de cancer, dar n-o pot scrie!”
Numărul gălăţenilor diagnosticaţi cu tumori maligne - cu cancer, deci - a depăşit 1.200 pe an, din 2008 încoace. Au fost, mai exact: 1.207 pacienţi (2008), 1.458 (2009), 1.267 (2010), 1.598 (2011) şi 1.356 (2012). La sat, numărul persoanelor diagnosticate este, de regulă, la jumătatea celui din oraş. „Teoretic, în zonele rurale, nivelul de poluare este mai redus decât în oraş, aşa că apariţia tumorilor maligne este mai degrabă justificată în oraş. Totuşi, distanţele între oraş şi sat fiind destul de mici, e greu de demonstrat acest aspect. Vă pot sesiza, însă, alt aspect, inclusiv din experienţa mea de cabinet. Un pacient - căruia eu i-am recomandat să meargă la Oncologie - nu merge, lasă boala să evolueze şi, în cele din urmă, decedează. Deşi eu ştiu că decesul se datorează tumorii maligne şi evoluţiei bolii oncologice, n-o pot scrie ca atare la constatarea decesului, din cauză că nu am acte doveditoare, emise de un cabinet oncologic. Iar pacientul respectiv nu va figura ca bolnav de cancer niciodată. Sub acest aspect, putem vorbi despre o subdiagnosticare a maladiei”, a precizat dr. Valentin Boldea.
Mai mulţi dentişti pentru pacienţi mai săraci
În urmă cu aproape doi ani, din statisticile Colegiului Medicilor Dentişti din Galaţi, reieşea faptul că un medic dentist deserveşte 1.299 de orăşeni, în timp ce la ţară, în medie, 9.235 de oameni trebuie să i se adreseze unui singur stomatolog. Potrivit directorului-executiv al DJSP Galaţi, situaţia se îmbunătăţeşte. „Tot mai mulţi medici dentişti cu cabinete în oraş îşi deschid şi punct de lucru la ţară. Problema este că, la sat, populaţia este în majoritate săracă şi nu recurge decât la asistenţă stomatologică de urgenţă. Spre exemplu, omul vine să ceară extracţie sau asistenţă pentru abces, dar nu are cu ce să-şi facă şi reconstrucţie. Oricum, la acest moment, cred că cel mult cinci sau şase comune nu au punct de lucru al unui stomatolog. Avem şi un medic dentist care are cabinet în Focşani şi a venit să-şi deschidă punct de lucru la noi, în mediul rural”, ne-a declarat directorul DJSP.
Apă de băut, dar nu din fântână
Potrivit datelor DJSP, întreaga pânză freatică de suprafaţă, deci de prim nivel, de pe teritoriul judeţului nostru este contaminată cu nitriţi şi nitraţi. După cum ne-a explicat dr.Boldea, această apă este nocivă pentru sugari şi gravide - s-au înregistrat patru cazuri de intoxicaţii în cursul anului trecut. În acelaşi timp, cele mai multe comune au sistem centralizat de alimentare cu apă, adică pot alimenta populaţia cu apă potabilă din pânza freatică de nivel II. Pe de altă parte, potrivit datelor Prefecturii, nu au deloc apă curentă, în acest moment, localităţile: Băneasa, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Drăguşeni, Jorăşti, Matca, Negrileşti, Priponeşti, Smulţi, Tudor Vladimirescu, Vârlezi şi Vlădeşti.
Soluţii pe termen scurt şi mediu
Una dintre cele mai aşteptate soluţii din sistemul sanitar este la problema lipsei de personal. „Medicina primară are şi ea mai multe componente: medicina de familie, cea comunitară, cea şcolară şi cea de urgenţă. Or, medicul de familie trebuie să se ocupe de pacienţii de pe lista de capitaţie, adică de cei asiguraţi. De cei neasiguraţi s-ar putea ocupa medicul comunitar”, a declarat dr.Boldea. Potrivit directorului-executiv al DJSP, pentru o bună reţea de medicină comunitară există două soluţii: fie statul le dă drept de liberă practică, pe medicină comunitară, absolvenţilor facultăţilor de medicină care nu intră în rezidenţiat, aceştia urmând să fie angajaţi ai DJSP-urilor, fie îl plăteşte pe medicul de familie, care să fie motivat astfel să facă şi partea de medicină comunitară”, este de părere dr. Boldea.
Foto: Vasile Caburgan
