Marţea se ţine târg la Braniştea şi Vârlezi, iar miercuri, la Fundeni şi Schela. Joi se organizează târg la Tecuci, Vlădeşti şi Nămoloasa. Vinerea este târg la Jorăşti, iar sâmbătă la Tudor Vladimirescu, Slobozia-Conachi, Rădeşti şi Frumuşiţa. Duminică sunt tot patru târguri: la Drăguşeni, Măstăcani, Pechea şi Cudalbi. Nicoreştiul are piaţă mare de gros, deschisă în toate zilele săptămânii. La fel şi Cosmeştiul, în imediata apropiere a pieţei în curs de amenajare.
Evenimente naţionale
Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale ASTRA - Sibiu păstrează şi în acest an datina străbună, organizând duminică, 1 decembrie, începând cu ora 10,30, la Cârciuma din Bătrâni un program de animaţii, având ca temă tăierea porcului de Ignat. La manifestare, vizitatorii vor putea asista la tăierea porcului, tranşarea, pârlirea şi curăţarea acestuia, vor putea gusta din tradiţionalele preparate reci (cârnaţi, slănină, tobă, caltaboş, jumări) sau din “pomana porcului” însoţită de mămăliguţă şi murături. Sărbătoarea Ignatului ce premerge Naşterea Domnului asimilează tradiţii şi superstiţii păgâne şi creştine din vremuri străvechi. Acest obicei capătă forme diferite în funcţie de zona etnografică.
În zona Teleormanului se credea că femeile care nu ţineau ziua de Ignat erau pedepsite de o fiinţă lacomă şi rea, numită Inătoarea. Ritualul de tăiere cere ca în preajma porcului să nu fie oameni miloşi, pentru că aceştia vor transmite animalului emoţia lor, fapt ce îl va face să moară foarte greu, iar carnea lui să nu mai fie bună la gust. Se mai spune că, pentru a avea noroc tot anul, e bine să vezi sânge în ziua de Ignat.
În Ardeal, pe fruntea copiilor se făcea semnul crucii cu sângele animalului sacrificat, pentru a fi feriţi de boli.
