* Petrecerile vor costa peste 18 milioane de lei * Alte milioane de lei se vor duce pe promovarea unui sector care, în judeţul nostru, aproape că nu există
Zeci de milioane de lei cu care sectorul pescăresc gălăţean s-ar fi putut pune pe picioare, se vor duce, în curând, pe apa Sâmbetei. Mai exact, banii care ar fi putut salva piscicultura şi pescuitul de agrement, în judeţ, vor fi cheltuiţi pe festivaluri, petreceri, traininguri şi acţiuni de mediatizare a sectorului pescăresc gălăţean, de altfel aflat în colaps. Cum s-a ajuns aici şi de ce cheltuim pe chefuri publice banii care ar fi fost mai bine investiţi în producţie, dezvoltarea agro-turismului şi a comerţului piscicol, vă spunem astăzi. Preşedintele Camerei Agricole, ing. Floricel Dima, spune că nici el nu e tocmai mulţumit de faptul că mai mult instituţiile publice decât producătorii accesează aceşti bani, dar că nu stă în puterea sa să blocheze proiectele depuse, dacă acestea sunt eligibile, potrivit criteriilor specifice.
Banii care puteau schimba destinul judeţului
Proiectul prin intermediul căruia investitorii gălăţeni pot atrage până la 26 de milioane de euro – bani nerambursabili, alocaţi prin Autoritatea de Management a Programului Operaţional de Pescuit (AMPOP) - a fost demarat de Consiliul Judeţului şi se numeşte Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti Prut-Dunăre Galaţi. Selecţia primară a proiectelor se face la nivelul Camerei Agricole a Judeţului Galaţi, instituţie responsabilă, de fapt, cu implementarea proiectului. Ulterior, şi Bucureştiul are de făcut o evaluare, înainte ca proiectele să intre la finanţare.
De la debutul acţiunilor, din toamna trecută, s-au desfăşurat două sesiuni de depunere de proiecte pe cele şase măsuri. Iniţial, se vorbea despre investiţia în producţia de peşte şi în pescuit, despre deschiderea de pensiuni cu specific pescăresc, cherhanale, restaurante pescăreşti, pieţe de peşte şi ateliere pentru pescuit tradiţional. Din păcate, în afara unor investiţii în infrastructură pe care le face Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP) la balta Zătun, se vor plăti doar festivaluri, concursuri de pescuit, cursuri de specializare şi acţiuni educative şi de promovare. Toate bune şi cu rostul lor, doar că banii ar fi trebuit să înlesnească, în primul rând, promovarea producţiei piscicole locale şi a pescuitului, înfiinţarea de pieţe de peşte şi ateliere de scule tradiţionale de pescuit, pensiuni agro-turistice etc.
Cu alte cuvinte, nu de cineva care să ne explice cât de important e să pescuim frumos şi să protejăm natura aveam nevoie, ci de lucruri concrete care să ne demonstreze – nouă şi eventualilor investitori din afara zonei - că trăim într-o arie pescărească, al cărei potenţial trebuie exploatat din plin!
Chef de chef! Festivaluri pe bandă
Din banii alocaţi prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) urmează să se organizeze, vreme de cinci ani, patru chefuri anuale, în valoarea totală de peste 18.000.000 de lei. Primăria Galaţi va organiza în această perioadă Festivalul Scrumbiei, cu suma totală de 409.332 lei. De asemenea, cu 409.200 de lei, municipalitatea va mai organiza un nou festival numit „Fir Întins” în vederea mediatizării sectorului pescăresc gălăţean. Sector care, în acest moment, trage să moară.
Ca să nu uitaţi că, la un moment dat, am avut în judeţ „patria crapului”, mai vine şi o firmă bucureşteană, SC DHM Printing & Advertising SRL să organizeze încă o sărbătoare numită „Festivalul Pescarului”. Evident, acţiunea va fi una mai scumpă decât cele ale Primăriei. Firma vine cu 89.000 lei din banii proprii şi ia de la stat nu mai puţin de 441.220 lei.
„Odată ce primesc banii, instituţiile au obligaţia să organizeze acţiunile, vreme de cinci ani. Dacă nu, returnează fondurile”, spune Floricel Dima.
Nu vă speriaţi, nu s-a terminat, mai avem un chef! Primăria Tuluceşti vrea să organizeze, cu nu mai puţin de 417.532 de lei, „Sărbătoare la Brateş”.
Bălţi sunt, dar proiecte ioc!
Tot pe preşedintele Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima, l-am întrebat de ce se duc banii pe distracţie şi promovare, când sectorul pescăresc – cel care ar trebui să producă bani pentru acţiunile de promovare şi festivaluri - se zbate pe uscat.
„Sincer şi eu îmi doresc mult mai mulţi investitori privaţi, în zona de proiecte. Este chiar păcat să nu folosim aceşti bani în aşa fel încât să rămână ceva de pe urma lor. Dar nu am reuşit să îi convingem, până la acest moment. Nu sunt eligibili toţi, trebuie să fie din zona luncii Prutului. Şi cei care îşi desfăşoară activitatea în zonă fie au probleme juridice, fie nu au bani. Oricum ar fi, tragem de ei şi nu depun proiecte”, ne spune Floricel Dima.
Vom reveni, în ediţiile viitoare, cu detalii legate de firmele şi asociaţiile gălăţene care accesează, în prezent, fondurile pentru dezvoltarea sectorului pescăresc. De asemenea, vom încerca să vedem de ce nu au ajuns banii acolo unde trebuie, adică în dezvoltarea pisciculturii şi pescuitului gălăţean.
„Sectorul pescăresc nu absoarbe fonduri ca agricultura!”
Fermele agricole vegetale şi zootehnice au cerut mai multe finanţări nerabursabile decât au fost disponibile, în perioada 2007-2013. În piscicultură şi pescuit, însă banii nu se absorb.
„Am vorbit cu investitori. Vom mai organiza două sesiuni de depunere de proiecte, probabil în decembrie şi februarie. Am avut la Folteşti un investitor care voia să dezvolte nişte cabane pescăreşti de agrement pe malul celor două lacuri de lângă pod. S-a răzgândit. Cele mai multe dintre bălţile din zona de interes fie au probleme juridice, fie au probleme economice şi nu pot cofinanţa un proiect. Din păcate, oricât ne-am strădui, nu vin investitori din Galaţi şi nici din ţară. Am încercat să-i atragem şi pe cei din alte judeţe, să facem aici o piaţă regională de peşte. Nu s-a putut. Sectorul agricol vegetal şi cel zootehnic s-au organizat bine şi reuşesc să absoarbă fonduri. Piscicultura nu prea e bine aşezată, nu există subvenţii şi nici organizare foarte bună”, ne spune directorul Camerei Agricole Galaţi, ing. Floricel Dima.
Doar la Zătun se va face agrement, iar pentru investiţii directe în dezvoltarea producţiei de peşte nu a fost accesat nici un ban Prin Strategia de Dezvoltare Durabilă a Zonei Pescăreşti „Prut-Dunăre” Galaţi se prevăzuseră fonduri pentru dezvoltarea tuturor palierelor sectoarelor pescăreşti.
Mai exact, pe Măsura 1 „Dezvoltarea infrastructurii pentru eco-turism şi agrement de profil piscicol” erau prevăzuţi pentru alocare, prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) 1.820.000 de euro.
Pentru Măsura 2, „Generarea de valoare adăugată produselor şi serviciilor locale de pescuit şi acvacultură” erau disponibili 286.000 de euro.
Pentru proiecte desfăşurate prin Măsura 3 „Dezvoltarea activităţilor tradiţionale de pescuit şi procesare a peştelui” sunt prevăzuţi 375.000 de euro.
Pentru Măsura 4, „Îmbunătăţirea sistemelor de valorificare ale produselor pescăreşti locale”, prin Programul Operaţional de Pescuit (POP) se alocă 1.420.000 de euro.
„Îmbunătăţirea capacităţii factorului uman de a susţine dezvoltarea durabilă a zonei” este Măsura cu numărul 5 şi este finanţată cu 760.000 de euro.
În cele din urmă, Măsura 6, „Protecţia şi conservarea patrimoniului local, cultural, etnografic şi de mediu”, este finanţată cu 595.000 de euro. Investitorii au avut acces, deci, la suma totală de 5.256.000 de euro.
În cazul în care toate proiectele aflate acum în faza de verificare la Bucureşti se aprobă, adică cei 1.907.055 euro vor fi absorbiţi, ar rămâne 3.348.945 de euro de atras.
Până acum, pe Măsura 2 şi pe Măsura 3 nu s-a depus nici un proiect eligibil.
În plus, pe Măsura 1, care vizează dezvoltarea directă a sectorului pescăresc, s-a depus un singur proiect, cel al Serviciului Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat (SPJADPP) care vrea să investească 765.219 lei din banii proprii ca să obţină 2.355.845 de lei pentru amenajarea unei baze de agrement cu specific pescăresc la balta Zătun.
