Interviu cu Alexandru Sîntion, director-executiv al APIA Galaţi: "Cine înşeală statul, trei ani nu mai vede subvenţie!"
Foto: Foto: Gabriel Kolbay

Interviu cu Alexandru Sîntion, director-executiv al APIA Galaţi: "Cine înşeală statul, trei ani nu mai vede subvenţie!"
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Nu toţi gălăţenii care încasează subvenţie fac cinste agriculturii. Potrivit directorului-executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) Galaţi, ing. Alexandru Sîntion, avem mai degrabă oameni care-şi bat joc de meserie decât hoţi care premeditează să înşele statul cu mii de euro.

- Se fură la subvenţie, în Galaţi?

- Cam 90 la sută dintre cei care fac declaraţii eronate le fac astfel din neştiinţă. Sistemul APIA de măsurare divide suprafeţele arabile în unităţi numite loturi fizice, pe când în instanţă nu se acceptă ca unităţi de măsură decât tarlaua şi parcela. În 2007, când a început acest mod de plată a subvenţiilor, era uşor să greşeşti. Oamenii nu erau obişnuiţi. Ridicarea cadastrală e veche, iar alta nouă, aşa cum cere instanţa, nu se face peste tot, din lipsă de bani. Oricum, noi facem verificăm. Mai întâi, facem verificarea administrativă, a documentelor solicitantului. Apoi, la finele sesiunii de depunere de cereri, se fac verificările în teren. Personalul nostru verifică între cinci şi şase la sută dintre exploataţii, după cum se stabileşte la nivel naţional. Nu verificăm tot pentru că sunt 23.000 de cereri din judeţ. Nu avem suficiente resurse.

- Verificarea prin teledetecţie se mai face?

- După verificarea noastră în teren, vine teledetecţia. Sistemul se bazează pe fotografii făcute din avion. Lucrările le fac timişorenii, care au câştigat licitaţia la nivel naţional. Fotografiile ne arată dacă solicitantul subvenţiei cultivă suprafaţa pentru care a cerut banii şi dacă are în câmp culturile pe care le-a declarat.

- Dacă nu le are, ce i se întâmplă?

- Depinde. Poate declara, de la început, suprafaţa ca necultivată. Încasează banii din Schema de Plată Unică pe Suprafaţă (SAPS), dar nu ia Plăţile naţionale directe complementare (PNDC). Şi are obligaţia să cosească de două ori pe an câmpul. Fermierul poate avea probleme cu producţia, independent de voinţa lui. SAPS nu depinde în niciun fel de producţie.

- Dacă a zis că a cultivat o suprafaţă şi, de fapt, n-a cultivat-o?

- Nu cred că e cineva tentat să facă aşa. Când eşti prins, trei ani nu mai primeşti nici un ban din subvenţie pentru exploataţia respectivă. Sunt verificările, sunt sancţiunile… Nu spun că nu sunt gălăţeni care îşi bat joc de agricultură. Din păcate, sunt. Dar oameni care să reuşească să fure prin aceste metode din sistemul de subvenţii chiar nu văd cum ar putea fi.

- Ce alte conflicte mai apar la solicitarea subvenţiei?

- Fermierii se mai reclamă unii pe alţii, dar nu întotdeauna aceste reclamaţii sunt fondate. Uneori, e vorba despre detalii sesizate. Spre exemplu, avem un fermier la Târgu Bujor, care, având terenul într-o pantă cu 12 la sută înclinaţie, trebuia să are pe curba de sistem, nu perpendicular. N-a făcut-o, şi-a adus expert care să dovedească faptul că înclinaţia e mai mică de 12 la sută şi s-a ajuns în instanţă. Neînţelegeri apar.

- Ce se va întâmplă cu subvenţia pe suprafaţă, de aici încolo? Va creşte sau, dimpotrivă, va începe să scadă, lăsându-l pe fermier să se descurce singur?

- Subvenţia pe suprafaţă nici nu dispare, nici nu scade, ci dimpotrivă. Anul trecut a fost 139 de euro, iar pentru acest an cuantumul de plată se va decide, cel mai probabil, prin luna septembrie. Ştim, însă, că până în 2020, această subvenţie ar trebui să ajungă la 190 de euro pe hectar.

- Numărul cererilor a crescut? Avem sau nu mai mult teren cultivat?

- În 2007, am cerut finanţare pentru  şapte milioane de hectare de teren. Acum, mergem tot pe şapte milioane de hectare la finanţare, numai că, la nivel naţional, cultivăm zece milioane. Se plăteşte subvenţie pe întreaga suprafaţă, dar numai pentru că se apelează la redistribuirea liniară. Scade cuantumul subvenţiei ca să se poată acoperi toate cererile. Nu o dată fermierii cu exploataţii însemnate mi-au adus la cunoştinţă faptul că pierderile din subvenţie, pentru suprafeţe mari, erau consistente în urma redistribuirii liniare.

Cine este Alexadru Sîntion

Inginer piscicultor, format în învăţământul universitar gălăţean de profil, ale cărui cursuri le-a absolvit în 1988, Alexadru Sîntion a mai lucrat în administraţia agricolă, ca director al Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR). A activat iniţial la o ferma piscicolă din Delta Dunării şi, ulterior, la Pescogal. În 1999, a preluat în concesiune ferma Şovârca, iar în 2002 a cumpărat respectiva exploataţie.

 

Citit 4825 ori Ultima modificare Marți, 11 Martie 2014 00:19

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.