* Legumicultorii şi-ar putea vinde producţia cu preţuri de până la 60 la sută sub nivelul pieţei * Cauza: dumpingul pe care îl fac pe piaţa noastră ţările care nu mai pot vinde în Rusia * "Avem pierderi la culturile de varză, roşii şi vinete", spune Mircea Croitoru, preşedintele Asociaţiei Legume Fructe din Matca * Paradoxal, preţurile la intermediari au scăzut, dar oamenii plătesc la fel de mult pe legume, la piaţă
Comisia Europeană i-ar putea despăgubi parţial pe legumicultorii gălăţeni care pierd bani în urma embargoului impus de Federaţia Rusă. Au spus-o şi Achim Irimescu, reprezentantul Delegaţiei României pe lângă Comisia Europeană, dar şi comisarul Dacian Cioloş, care vorbea despre stabilirea unui plafon de despăgubire inclusiv pentru fermierii neasociaţi. Că se dau sau nu aceşti bani ne priveşte direct, având în vedere că Matca este, ca mărime, al treilea bazin legumicol din ţară. Dar Matca nu este singura zonă din judeţ în care oamenii trăiesc din producţia de legume. În Bădălan, spre exemplu, se produc mari cantităţi de ceapă şi morcov, la Vânători se cultivă cartofi, dar şi verdeţuri, iar la Barcea sau Cosmeşti legumicultura şi la câmp, şi la solar este un mod de viaţă de generaţii.
Per total, anul trecut, potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR), gălăţenii au cultivat legume pe 8.521 de hectare, iar producţia medie a fost de 18.059 de kilograme la hectar.
De ce pierd legumicultorii bani?
Din legumicultură se poate trăi, dar numai dacă ţăranul reuşeşte să-şi vândă producţia în câştig, nu pe zero şi în niciun caz în pierdere. Pe lângă multele probleme pe care le avea deja sectorul, embargoul impus de Federaţia Rusă Uniunii Europene afectează grav piaţa autohtonă. De ce?
CITEŞTE ŞI: Pe PIAŢA GRÂULUI producţiile sunt mari şi PREŢURILE de mizerie
Nici marii noştri producători de legume, cum sunt cosmeştenii sau mătcaşii, nu vindeau cine ştie ce către pieţele din Federaţia Rusă. Potrivit lui Achim Irimescu, întreaga ţară a exportat, anul trecut, către ruşi, mărfuri de doar 41 de milioane de euro. Problema serioasă constă în faptul că alte state europene, cum ar fi Lituania, Polonia sau Spania, exportau cantităţi uriaşe de legume şi fructe către ruşi, iar acum sunt nevoite să-şi plaseze marfa refuzată prin alte ţări. Din cauza poziţiei geografice, dar şi din cauza permisivităţii, piaţa noastră este una dintre cele mai expuse la exporturile făcute sub preţul pieţei (la preţ de dumping). Iar ceea ce vine nu e puţin. Lituania, spre exemplu, exporta mărfuri agroalimentare de 900.000 de euro anual în Federaţia Rusă, iar valoarea exporturilor de profil ale Poloniei către ruşi ajungeau la circa 800.000 de euro. Mai făceau bani buni din exportul către Federaţia Rusă: Germania, Olanda, Danemarca, Spania şi Finlanda. Cu toţii vor face dumping pe piaţa noastră, în aceste zile.
Probleme serioase la Matca
Anii din urmă le aduseseră, oricum, destul de multe probleme legumicultorilor mătcaşi. Au fost inundaţii, s-au introdus noi taxe (cum ar fi cea de stâlp), preţul inputurilor a continuat să crească, TVA-ul pentru aprovizionarea cu materie primă şi pentru vânzarea produselor n-a scăzut, iar acum se mai face şi dumping consistent.
"Am avut supermarket care ne-a returnat marfa, deşi se livra pe contract, ca să ia roşii refuzate de Moscova. Înregistrăm pierderi la culturile de varză, vinete şi roşii. De vină e şi embargoul, de vină e a fost şi vremea şi menţinerea TVA-ului sporit. Orice am face, nu putem concura cu polonezii care plătesc TVA de cinci la sută pe materia primă, nu de 24 la sută, ca noi”, ne-a declarat preşedintele Asociaţiei Legume Fructe din Matca, Mircea Croitoru.
Oricum ar fi, gălăţeanul plăteşte
Teoretic, deşi fermierul pierde bani, orăşeanul ar trebui să câştige pe termen scurt din toată această situaţie. Marfa la preţ de dumping, fie ea de mai bună calitate sau nu, este până la urmă marfa pe care comerciantul o cumpără la preţ mult mai mic decât cel practicat, de regulă, în piaţă. Din păcate pentru noi, cumpărătorii, cel mai adesea comercianţii, de la pieţari la marii retaileri, menţin vechile preţurile la tarabe şi la raft. De ce? Pentru că pot şi pentru că, în contabilitatea lor, acest comportament pe piaţă înseamnă câştig. Deşi preţurile ar putea scădea, roşiile comestibile importate nu costă, la tarabă, mai puţin de 3 lei kilogramul, castraveţii se dau cu 1,5 lei, iar vinetele rar scad până pe la 1,7 lei kilogramul.
CITEŞTE ŞI: PREŢUL PÂINII gălăţeanului ar putea CREȘTE, deși s-a recoltat MAI MULT GRÂU ca anul trecut
