SECETA îi lasă pe fermierii gălăţeni în sapă de lemn

SECETA îi lasă pe fermierii gălăţeni în sapă de lemn
Evaluaţi acest articol
(7 voturi)

Fermierii gălăţeni se tem că sunt la un pas de a-şi pierde culturile mari, din cauza secetei

„E jale, în câmp! Dacă nu plouă nici săptămâna asta, s-a pierdut tot. Sunt acum pe dealuri, merg de la cultură la cultură şi m-am convins că din momentul de faţă încolo, pentru acest an, singurul care ne mai poate ajuta e Dumnezeu. Există acele programe pentru refacerea infrastructurii de irigaţii. Le-am accesat şi noi. De vreo trei ani ne chinuim, dar e foarte greu. După, urmează alte şi alte cheltuieli. Şi nimeni nu sprijină agricultura. Se fură până şi ţevile care au mai rămas în pământ…”, ne spune Ion Bujor, unul dintre cei doi acţionari ai Agrocov, cea mai mare societate agricolă cu acţionariat gălăţean, care exploatează circa 6.000 de hectare.

În urma sesizărilor primite de la mai mulţi fermieri, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi încearcă acum să stabilească în ce măsură seceta severă din ultima lună pune în pericol culturile fermierilor gălăţeni.

„În aceste zile colectăm date din toate comunele judeţului. Am avut semnale legate de secetă din mai multe zone. În zona Tecuciului se pare că fenomenul este mai accentuat. Când vom finaliza situaţia, vom informa Prefectura şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) prin intermediul unui raport. În conformitate cu hotărârile factorilor de decizie, dacă se va dovedi că situaţia este într-adevăr gravă, se poate declara chiar stare de calamitate”, a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, Marius Mihăilă.

"Răspuns mai prompt din teritoriu!"

Deputatul gălăţean George Scarlat, membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul României, a declarat pentru "Viaţa liberă":

„Ministerul Agriculturii aşteaptă un semn referitor la această situaţie, dar durează prea mult. Instituţiile din teritoriu trebuie să răspundă mai prompt nevoilor fermierilor. Oamenii sunt pe câmp, nu-i mai poţi pune acum să facă sesizări scrise. Se vede clar că bună parte din porumbul semănat în primăvară a fost deja întors, din cauza secetei. N-a mai plouat cum trebuie de mult timp. E o situaţie excepţională, în sensul rău al cuvântului şi toţi suntem de vină pentru că s-a ajuns aici. Fermierii au cerut infrastructură de aducţiune principală, dar numai parte din ei şi-au plătit cotizaţiile, aşa că pe lungimi considerabile nu s-a putut asigura nici măcar paza şi nici lucrările de întreţinere. Iar cei care au plătit, n-au văzut picătură de apă, aşa că şi-au pierdut curajul de a mai da bani. Noi încercăm acum să convingem statul să aloce circa un milion de lei ca să umple un canal magistral care merge până spre Tecuci şi din care fiecare fermier să-şi tragă apa până la culturile lui, cu staţia proprie. Nu ajungeam în situaţia asta dacă fiecare îşi făcea treaba. Acum, chiar şi cei care au accesat măsura 125 şi au folosit bani europeni pentru refacerea infrastructurii secundare de irigaţii riscă să dea banii înapoi la UE, din cauză că, deşi au investit, n-au cum să irige”.

Cât (nu) a plouat

Potrivit datelor Administraţiei Naţionale pentru Meteorologie (ANM), judeţul Galaţi a fost, luna trecută, unul dintre cele mai aride din România. Cantitatea de precipitaţii a fost sub pragul de 10 mm. Prin comparaţie, în zona Baia Mare, cantitatea de precipitaţii a depăşit 225 de mm.

Potrivit estimărilor specialiştilor din cadrul ANM, la cultura de grâu de toamnă, rezerva de apă din stratul de sol 0-100 cm a fost cuprinsă în intervalul 270-300 mc/ha, ceea ce indică o secetă pedologică puternică, cu accente de secetă pedologică extremă. Pentru cultura de porumb, rezerva de apă în stratul de sol 0-50 cm a fost cuprinsă în intervalul 150-350 mc/ha sau chiar cu valori mai scăzute pe alocuri, ceea ce indică, de asemenea, secetă pedologică puternică, dar şi risc de a se ajunge în situaţii de secetă extremă.

Potrivit DADR Galaţi, avem în judeţ lanuri de grâu întinse pe 59.079 de hectare, iar fermierii se aşteptau la o producţie medie de aproape 3,5 tone la hectar. La porumb, se estima înfiinţarea unor recolte de 113.680 de hectare, la care se adaugă suprafeţele cu rapiţă care au fost întoarse şi cultivate tot cu porumb. Fermierii informaseră DADR că se aşteaptă la producţii de măcar 3,8 tone de boabe la hectar. Din păcate, sunt şanse mari ca o astfel de producţie să nu se mai poată obţine.

În judeţul nostru, singurii fermieri care pot iriga (cu costuri, evident) sunt cei care au exploataţiile în Lunca Prutului sau în Lunca Siretului. În rest, puţine sunt comunele în care sistemul să mai fie funcţional. Cine şi-a permis să foreze puţ mai irigă pe ici, pe colo, suprafeţe restrânse. Cine nu, aşteaptă ploaia.

Citit 3833 ori Ultima modificare Miercuri, 03 Iunie 2015 14:15

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.