* Apa curentă a ajuns aici încă din anul 2004, atunci când comuna a fost reînfiinţată
În mod oarecum paradoxal, deşi are o atestare documentară de 550 de ani, Rădeştiul este una dintre comunele abia reînfiinţate ale judeţului Galaţi. În împărţirea teritorială făcută de comunişti în 1968, comuna a fost desfiinţată, localitatea devenind un simplu sat în componenţa comunei vecine, Bălăbăneşti. Aşa au stat lucrurile până în vara lui 2004, atunci când Rădeştiul şi-a recăpătat "independenţa". Vestea a fost primită cu lacrimi în ochi de cei mai mulţi dintre locuitori.
Zece kilometri pentru o adeverinţă
"Când aparţineam de comuna Bălăbăneşti, locuitorii din Rădeşti erau nevoiţi să meargă în jur de zece kilometri până la Bălăbăneşti pentru orice adeverinţă. Era timp pierdut, bani cheltuiţi şi oboseală. De 11 ani, acest neajuns a dispărut. Apoi, şi nimeni nu mă poate contrazice, dacă primeşti resurse materiale, banii sunt dirijaţi mai întâi spre centru, iar abia apoi ce mai rămâne ajunge şi la periferie. De când am redevenit comună, noi ne administrăm singuri banii pe care îi avem", a spus primarul comunei, Ioan Porumb, dovada vie a zicalei că omul sfinţeşte locul.
Chiar dacă, din punct de vedere administrativ, Rădeştiul fusese ridicat la rang de comună, aspectul satelor de aici nu era cu nimic diferit, în 2004, faţă de ultimele decenii. Infrastructura rutieră era aproape inexistentă, iluminatul public era cunoscut mai mult din poveşti, iar apa potabilă era doar un vis îndepărtat. În cei 11 ani scurşi de la momentul "divorţului" administrativ de Bălăbăneşti, comuna a căpătat un cu totul alt chip, chipul civilizaţiei.
Un drum infernal şi recompensa de după
Drumul de 65 de kilometri de la Galaţi până la Rădeşti, prin Cuca, arată de parcă ar fi fost ţinta predilectă a unei lungi serii de bombardamente. Mii de gropi şi şănţuleţe întrerup asfaltul, traseul dându-ţi la propriu dureri de cap. Lucrările se schimbă atunci când intri de pe drumul judeţean pe porţiunea spre localitatea Rădeşti. Brusc, maşina nu mai scârţâie din toate bucşele, iar stomacul îţi mulţumeşte pentru răgazul acordat. Concomitent cu apariţia primelor case, tricolorul românesc te întâmpină la mai tot pasul. Marginile şoselei sunt clar delimitate de şanţurile care le însoţesc, asfaltul este neted, iar pubelele de gunoi sunt amenajate la tot pasul. Din curţile în care se ghicesc pe alocuri acoperişurile caselor bătrâneşti răsar, din loc în loc, case impozante cu etaj. Pentru un călător neinstruit, Rădeştiul nu arată nicidecum ca o comună aflată la margine de judeţ.
Fonduri guvernamentale şi europene pentru asfaltare
"Principalele drumuri din comună au fost asfaltate din 2004 şi până în prezent, în mare parte cu fonduri guvernamentale. Am avut încredere în această sursă de finanţare, am depus proiectele şi am obţinut punctajele necesare. Rezultatele se văd acum la tot pasul prin comună. Nu vreau să mă opresc însă aici. Am în plan asfaltarea şi modernizarea şi restului de drumuri din comună şi din satele componente. Văd acest lucru ca pe un pas normal pentru o comunitate, nu ca pe ceva ieşit din comun. În cifre, am accesat un fond guvernamental în valoare de 8.000.000 de lei, pentru asfaltarea drumurilor. Am cheltuit cam 1.400.000 de lei din această sumă, dar plănuim să o folosim în totalitate până în 2016. Pentru alţi şase kilometri de drum, vreau să depun un dosar prin Măsura 72, pentru a accesa fonduri europene", a mai spus edilul.
Reţea de apă potabilă, din 2004
Deşi în zona Rădeştiului există multe izvoare cu apă, perioadele de secetă din timpul verii erau un fapt obişnuit până în 2004. Atunci a început branşarea locuinţelor la instalaţia curentă de apă potabilă. Din totalul celor 896 de gospodării de aici, 650 sunt racordate la reţeaua de apă potabilă. În restul cazurilor, în apropierea gospodăriilor sau chiar în curţile oamenilor se află câte o fântână. Primarul a spus că a investit în reţeaua de fântâni de la Rădeşti pentru că s-a gândit că nu strică să ai o sursă alternativă de apă, în cazul apariţiei unor evenimente neprevăzute.
Canalizarea, la un pas de rădeşteni
În comună se desfăşoară acum lucrări pentru punerea la punct a magistralei de canalizare şi a celor două staţii moderne de epurare (una la Rădeşti şi alta la Cruceanu, sat din componenţa comunei - n.r.). Astfel, dintre toate comunele aflate la nord de Târgu Bujor, doar la Rădeşti a fost construită o reţea de canalizare, despre care primarul spune că va fi gata anul acesta. Banii necesari provin tot de la Guvern, suma ridicându-se la aproximativ 7.000.000 de lei. După construirea magistralei de canalizare şi a staţiilor de epurare, urmează, în 2016, branşarea propriu-zisă a locuinţelor. Magistrala se va întinde la sfârşitul lui 2015 pe o distanţă de 7,6 kilometri.
"Îi juca mortului capul în drum spre groapă"
Noua clădire modernă a Primăriei a fost construită pe locul fostului teren sportiv din comună. Acum, autorităţile spun că vor să construiască un alt teren, pentru tinerii din sat. "Este o datorie morală a noastră. Până la 15 septembrie, când va suna clopoţelul, în comună vom avea şi un complex sportiv", adaugă Ioan Porumb.
O altă mândrie a primarului de la Rădeşti este amenajarea cimitirului din comună. Edilul spune că oamenii nu prea mai veneau la mormintele celor dragi, din cauza halului în care arăta cimitirul. Din 2008 drumul spre cimitir a fost asfaltat, pentru ca "mortului să nu-i mai joace capul în drum spre groapă". Şi interiorul a fost amenajat, locul arătând acum exact ca la oraş. Pentru că maşinile din comună s-au înmulţit de la an la an, Primăria a amenajat vizavi de cimitir şi o parcare.
Două treimi din terenurile agricole sunt date în arendă
Rădeştenii sunt, la propriu, primii locuitori ai judeţului care pot vedea dimineaţa răsăritul. Comuna este situată la cea mai înaltă altitudine din judeţ, 306 metri deasupra nivelului mării. În acelaşi timp însă, Rădeştiul are şi un mare dezavantaj istoric: întotdeauna s-a aflat la periferie. În funcţie de împărţirea teritorială a Moldovei, comuna s-a situat pe rând la margine de regiune, la margine de plasă, la margine de raion şi, mai apoi, la margine de judeţ, fiind situată acum la o aruncătură de băţ de judeţul vecin Vaslui.
În ciuda aspectului civilizat pe care l-a căpătat în ultimul deceniu, comuna se luptă neîncetat cu natura vitregă. Pe lângă seceta înregistrată deseori aici, nici pământul nu este foarte darnic cu oamenii. Astfel, primarul Ioan Porumb spune că rădeştenii se consideră norocoşi atunci când au o producţie de 2.200-2.500 de kilograme la hectarul de teren agricol, în condiţiile în care în zonele bune pentru agricultură producţia este şi de 4.000, 5.000 sau chiar 6.000 de kilograme la hectar. Din cauza distanţei mari până la Galaţi, sătenii îşi vând producţia agricolă unor intermediari, la preţuri uneori derizorii. În ultimii ani, totuşi, peste două treimi din terenurile agricole ale comunei (1.800 de hectare din totalul de 2.500 - n.r.) au fost comasate şi date în arendă.
Copiii împrumută jucării direct de la bibliotecă
Alături de cunoaşterea dobândită din cărţi, şi jocul este o modalitate foarte eficientă de a învăţa lucruri noi despre propria persoană şi despre ceilalţi. De la acest principiu a pornit şi Florenţa Porumb, bibliotecara de la Căminul Cultural din Rădeşti, atunci când a pus bazele singurei ludoteci din judeţul Galaţi, la începutul anului. De atunci a reuşit să adune prin donaţii peste 350 de jucării, care acum îi bucură pe copiii proveniţi din familiile defavorizate ale comunei. Copiii vin şi se joacă, iar mai apoi pot împrumuta acasă jucăriile de care s-au ataşat. Biblioteca de la Căminul Cultural din comună numără peste 7.000 de volume, de la cărţi de specialitate, până la capodopere din literatura română şi universală.
Copiii, încântaţi de noile metode educative
În comuna Rădeşti funcţionează o şcoală şi două grădiniţe. În total, peste 240 de şcolari şi preşcolari învaţă aici, îndrumaţi de şase profesori, cinci învăţători şi trei educatoare. Pe timpul verii, în clădirea şcolii se desfăşoară lucrări de renovare, astfel încât instituţia va arăta ca una de la oraş la începutul noului an şcolar.
"Avem patru table interactive, iar, până la toamnă, vor mai veni încă două. Elevii din clasele primare sunt foarte încântaţi de această modalitate de a învăţa. Îi vezi că sunt interesaţi, nu se plictisesc la ore. Avem CD-uri educaţionale pentru fiecare materie, iar elevul poate participa interactiv la explicaţii şi mai ales la rezolvarea de probleme. Sunt şi multe jocuri care le dezvoltă imaginaţia", a spus Cătălin Porumb, unul dintre învăţătorii din comună.
