* O familie din comună încă mai locuieşte într-un modul pentru situaţii de urgenţă * Casa de Cultură şi două dintre podurile care leagă comuna de biserică, poliţie şi farmacie aşteaptă să fie reparate * Şcoala, chiar dacă a fost refăcută, duce lipsă de mobilier şi cărţi de specialitate
La aproape doi ani de la inundaţiile din septembrie 2013, comuna Costache Negri încă se mai chinuieşte să repare daunele. Modulele oferite de Consiliul Judeţului şi de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă familiilor care au rămas fără case din cauza puhoaielor aşteaptă să fie ridicate de pe străzile comunei. Acestea stau de o parte şi de alta a drumurilor, amintind de tristele experienţe prin care au trecut oamenii, chiar dacă majoritatea şi-au ridicat case noi în locul celor puse la pământ de ape.
Case ridicate dintre ape
Potrivit primarului comunei Costache Negri, Ştefan Luca, au fost afectate, atunci, în jur de 320 de case, din care circa 100 au fost cu totul puse la pământ. "Unele case au fost afectate în proporţie de 25 la sută, altele de 50 la sută, alte în proporţie de 75 la sută. Cei care au avut casele afectate în proporţie de sută la sută au primit 377 de milioane de lei vechi. Au fost comisii de specialitate care au venit să evalueze cât de mari au fost pagubele şi, în funcţie de rezultat, proprietarii au primit banii. Din 70 de familii care aveau nevoie de module, la ora actuală o singură familie mai locuieşte în modul. Dar este neglijenţa lor, au primit banii, la fel ca ceilalţi, numai că, din păcate, nu şi-au mai reconstruit casa... S-au primit, la Costache Negri, undeva la 48 de miliarde de lei vechi. Casele sunt reconstruite în proporţie de 90 la sută, ar fi fost sută la sută dacă proprietarii ar fi fost mai interesaţi. Sunt puţine cazuri, dar o parte din case aparţineau unor persoane care nu locuiau la Costache Negri. Iar unii dintre proprietarii care erau din Galaţi şi Tecuci, pur şi simplu nu au mai fost dispuşi să-şi refacă locuinţele”, ne-a explicat primarul comunei.
Pe teren, viceprimarul Florin Han ne-a explicat că banii daţi de la Guvern au fost un ajutor important pentru sinistraţi, pentru că mulţi dintre ei chiar erau nevoiaşi. "Unii au mai fost ajutaţi de copii, alţii mai aveau bani strânşi, dar avem şi cazuri în care unii şi-au construit case numai cu banii de la Guvern. E adevărat, doar strictul necesar, dar au un acoperiş deasupra capului. Mai sunt şi oameni care încă mai lucrează la case, ajutaţi fiind de cei cu venit minim garantat", ne-a explicat viceprimarul.
Cei care şi-au dat interesul, chiar dintre familiile nevoiaşe, au reuşit să îşi construiască imobile demne de tot respectul, chiar dacă viaţa le-a dat o lovitură grea. În ceea ce priveşte modulele, din cele 70 aduse în toamna lui 2013 la Costache Negri, doar 24 au fost ridicate, restul încă aşteaptă remorcarea. "Pentru noi, ar fi fost prea scump să le redăm Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă şi să le ducem de unde ne-au fost aduse. Avem adresă făcută, iar de săptămâna viitoare (săptămâna aceasta - n.r.) vor veni să le ridice", ne-a mai spus vicele.
Şcoala, repusă picioare, dar mai sunt lipsuri
După inundaţii, Şcoala "Elena Negri" a fost repusă pe picioare din ajutoare guvernamentale, dar şi cu ajutoare venite de la anumite ONG-uri. Dar chiar dacă arată bine acum, iar sălile sunt aranjate îndeajuns, tot mai duce lipsă de mobilier la bibliotecă, de dicţionare şi diferite atlase. "Înainte de inundaţie aveam 5.000 de cărţi. Acum avem 2.500 de cărţi şi încă mai avem de înregistrat. Problema e că nu prea avem mobilier. Cărţile acoperă necesarul copiilor. Biblioteca este chiar ceva mai valoroasă decât cea care era, problema cea mai dureroasă pentru mine fiind că nu avem nici dicţionare, precum erau cele de antonime şi omonime, nici atlase de geografie, istorie sau biologie. După ele sufăr foarte tare, pentru că predau istorie şi chiar se simte nevoia unor cărţi de specialitate", ne-a spus profesoara Catană Silvica, care se ocupă şi de biblioteca elevilor.
Şcoala mai are încă, în una dintre clase, un mic muzeu al satului, în care copiii pot să vadă cum arăta pe vremuri o ladă de zestre, un război de ţesut, un jug pentru animale, unităţi de măsură, ii, lămpi cu gaz, dar şi alte obiecte tradiţionale. Muzeul nu a fost, însă, nici el ferit de încercarea inundaţiilor. "Toate obiectele sunt scoase din mâl. Lada de zestre era foarte frumos pictată, dar s-a deteriorat, e foarte veche. Am mai avut şi o farfurie care avea 180 de ani vechime, am încercat să adunăm cioburi, dar nu am reuşit să o mai punem laolaltă. Era aproape un metru mâlul în sală, cu eforturi mari am reuşit să recuperăm unele dintre obiectele din expoziţie", ne-a mai spus profesoara de istorie.
Casa de Cultură aşteaptă ajutor de doi ani
Apa a ajuns până la doi metri şi în Casa de Cultură, ne povesteşte directorul acesteia, Constantin Georgică. "Apa a făcut ravagii, a venit din toate părţile, s-a adunat în sala mare, a rupt uşile şi a ajuns până la podul din faţa Casei de Cultură. Ne-a luat cărţile, a distrus sala de informatică. Acum ţinem totul la etaj, unde nu a ajuns apa, cu toate că atunci a umplut şi casa scării", povesteşte directorul Casei de Cultură, ducându-ne prin toate sălile.
Liniile brumării de pe pereţi arată până unde au ajuns puhoaiele şi mâlul. "Aveam, înainte, 11.000 de volume, dar le-au luat apele... Acum avem doar cărţi ce s-au strâns din donaţii, avem însă nişte promisiuni de la Biblioteca "V.A Urechia". Aici funcţiona un grup vocal, muzeul satului pe care îl aveam aici a dispărut cu totul, am pierdut multe obiecte de artizanat. Aveam calculatoare, un loc de joacă, un spaţiu unde copiii de şcoală îşi făceau referatele, temele. Mai era un loc unde veneau oamenii să mai joace table, şah, remi, tenis. Avem şi acum o masă de tenis, chiar am avut azi un concurs... Spaţiul acesta este necesar. Acum avem patru calculatoare, pe care este bătaie. În timpul şcolii, copiii vin cu programare, iar cei care vin cu teme au prioritate", ne-a mai spus directorul.
De doi ani de zile, Primăria din Costache Negri face demersuri la Compania Naţională de Investiţii pentru modernizarea Casei de Cultură. Când credeau că totul este gata, li se mai cerea o serie de documente. Acum aşteaptă un semnal că se va da drumul la licitaţie. "Din păcate, la noi mai durează. Sper ca anul acesta să înceapă lucrările. Noi am cerut din 2013 această modernizare. Este făcută o evaluare, aşteptăm înştiinţarea. Noi am refăcut sala mare, atât cât să ne putem desfăşura activitatea în regim de avarie, am dat cu o mână de var, cât să mai organizăm câte o nuntă", ne-a explicat primarul Ştefan Luca.
"Vom aveam aer condiţionat, iluminat pe LED, calorifere, încălzire centrală. Am renunţat la pardoseală nouă, pentru că au zis cei de la CNI să mai scădem din cerinţe...", ne-a spus şi viceprimarul Florin Han.
Până la investiţie, pod improvizat
Apele le-au luat cetăţenilor din Costache Negri două poduri, dintre care unul mai important, pentru care Primăria tot adună bani, cu gândul să înceapă lucrările de reabilitare. Provizoriu, edilii locali au reuşit să facă un podeţ din lemn, cu scări săpate în pământ.
"Podul este una din priorităţi. Am făcut un proiect, avem avizele obţinute, avem şi un miliard din valoarea totală a lucrării. Fără reconstrucţia acestui pod, satul este rupt. Sunt mulţi bătrâni care vor să meargă la biserică. Pe partea dreapta a pârâului este satul. Pe partea stângă sunt Poliţia, Farmacia, Biserica, locuri de interes, iar mulţi vin pe această punte. În momentul în care vor veni cu construcţia, vor fi piloni, fundaţie. E o construcţie serioasă, cu asfalt, cu limitare de gabarit. Celălalt pod e mai mic, cu un trafic restrâns, dar primul de care am pomenit chiar este o prioritate", arată viceprimarul Florin Han, care speră să dea drumul la licitaţie şi între timp să facă rost şi de restul banilor necesari.
La Costache Negri, lucrurile par să se mişte, dar nu cu repeziciunea pe care şi-ar dori-o oamenii şi reprezentanţii Primăriei. Casele ridicate după inundaţii sunt frumoase, ştergând în parte imaginea apocaliptică pe care au lăsat-o puhoaiele în urmă, dărămăturile şi mâlul din acel septembrie cumplit. Mai sunt însă multe de făcut, iar comuna încă n-a scăpat cu totul de chinurile renaşterii.
