Sunt comune în care cel mai mare angajator e primăria, iar al doilea cel mai mare angajator e... cârciuma din sat. Din fericire pentru iveşteni, în comuna lor lucrurile nu stau deloc aşa. Chiar dacă nu sunt tocmai mulţi gălăţenii care o ştiu, la Iveşti funcţionează o mare secţie a avicolei SC Vanbet SRL, societate care ocupă locul al doilea în topul celor mai mari ferme româneşti producătoare de ouă de găină şi de carne de pui.
Societatea, înfiinţată în 2001 şi administrată de omul de afaceri Fănel Bogos, îşi are sediul în judeţul Vaslui, dar s-a extins de mai multă vreme şi în Galaţi. Principala fermă de păsări a firmei vasluiene din judeţul nostru e în satul Buceşti, din comuna Iveşti. Cresc acolo 170.000 de păsări, pentru ouă şi carne. Mai există însă şi alte două ferme ale avicolei, în judeţ. Una e la Furceni, în Cosmeşti, iar cealaltă e în comuna Movileni. Per total, potrivit datelor culese de la primarii de comune, Avicola Vanbet asigură peste 200 de locuri de muncă în judeţul nostru, dintre care mai mult de 100 sunt la Iveşti. Potrivit datelor comunicate către Finanţe, s-a lucrat în 2014 cu un număr mediu de 358 de angajaţi. În ultimii cinci ani, societate a fost numai şi numai pe plus. Anul trecut, cifra de afaceri a ajuns la 93.328.843 de lei, iar profitul a ajuns la 2.695.289 de lei.
Câteva informaţii despre procesul de producţie de la Iveşti ne-a oferit inginerul Nicolae Trandafir, zootehnist la ferma din Buceşti.
"Se cresc aici găini ouătoare şi pui de carne. Sunt hrăniţi cu şrot de soia şi cu cereale. Un pui ce carne din rasa Ross, spre exemplu, ajunge la o greutate medie de 2,6 kilograme într-un interval de 40 până la 42 de zile. Apoi este abatorizat şi vândut întreg sau, cum se spune în industrie, „pe piese”. Datele de piaţă sunt confidenţiale, dar ceea ce vă pot spune este că în zona noastră se caută puii cu greutate mai mică, între 1,3 kilograme şi 1,4 kilograme. În zona Bucureştiului, probabil pe baza puterii mai mari de cumpărare, se caută puii cu o greutate mai mare. Oricum, orice crescător ţine seama de faptul că, la sacrificare, din greutatea unui pui pierzi circa 600 de grame", precizează inginerul zootehnist. Specialistul mai spune că provocarea cea mai mare i se pare menţinerea temperaturii ideale în hale, chiar şi cu ajutorul unor utilaje performante. "Atunci când e prea cald, puiul nu mănâncă. Să luăm exemplu de dinainte de sacrificare, când acest lucru se poate întâmplă pe durata unei zile din viaţa păsării. Bea apă, nu moare şi nici nu se îmbolnăveşte, dar pierzi o zi de creştere. Poate nu vi se pare mare lucru dacă un pui nu creşte cu câteva zeci de grame pe zi. Dar pentru un crescător asta e o problemă serioasă, pentru că rişti să nu mai livrezi acea pasăre la data şi la greutatea stabilite. Aşa că faci totul ca procesul de creştere să se desfăşoare după cum ţi-ai propus”, spune inginerul Nicolae Trandafir.
