Comuna Tuluceşti are o populaţie de peste 7.500 de locuitori şi este formată din satele Tuluceşti, Şiviţa şi Tătarca. Pentru că se află în apropierea Galaţiului, familiile tinere încă îşi mai construiesc case în comună. Dar, dacă nu au locuri de muncă, e foarte greu să-i ţii pe loc. Un peisaj mai trist este la Tătarca, sat în care majoritari sunt vârstnicii. Primarul Tuluceştiului, Petrică Bratu (PNL), a preluat mandatul în anul 2008. Deşi a început să administreze comuna în timp ce primăria avea o datorie de 1.800.000 lei, astăzi menţionează cu mândrie că anul 2015 a fost încheiat cu un excedent de 2,4 milioane de lei.
Infrastructura „stă” bine şi nu chiar
Petrică Bratu (foto 1 galerie) susţine că pentru a dezvolta o comună, lucrurile trebuie făcute în ordine logică şi cu foarte multă chibzuinţă. Într-adevăr, comuna Tuluceşti are câteva autuuri de oraş, semn că, vorba unui tuluceştean, „la primărie se lucrează”. Edilul ne-a declarat că a reuşit până acum să atragă fonduri europene pentru dezvoltarea infrastructurii, însă acestea nu sunt suficiente. „Am depus proiecte, în măsura în care a fost posibil, pentru atragerea unor fonduri europene, în primul rând cu scopul de a dezvolta infrastructura comunei. Nu toate au fost cu succes. Totuşi, am reuşit să realizăm un proiect mare, pe care l-am finalizat în 2014, un proiect transfrontalier, pe programul operaţional comun România – Republica Moldova – Ucraina 2007-2013. Datorită acestuia, am extins reţeaua de canalizare cu 14 kilometri. Valoarea totală a proiectului a fost de 2,85 milioane de euro, iar 1,5 milioane de euro au ajuns la Tuluceşti. La capitolul infrastructura drumurilor, stăm bine şi nu chiar bine. Comuna Tuluceşti este destul de mare, are 60 de kilometri de drumuri. Practic, prin proiectele noastre, se face o asfaltare a 15 kilometri din suprafaţa drumurilor, adică 25 la sută din lungimea totală a drumurilor. Pentru a continua dezvoltarea drumurilor, am depus în luna octombrie a anului trecut, prin AFIR, două proiecte a câte un milion de euro fiecare: un proiect pentru extinderea reţelei de canalizare şi unul pentru drumuri. Trebuie menţionat un lucru important: mi se pare normal ca treburile să le rezolvăm în ordinea logică. Asfaltarea o facem unde avem gaz, canalizare şi apă. Nu suntem de principiul să asfaltăm, după care să ne apucăm să stricăm asfaltul pentru a instala canalizarea şi pentru a trage apă”, ne-a declarat Petrică Bratu.
Drumuri reabilitate şi din fondurile bugetului local
Primarul comunei consideră că cea mai mare problemă a comunei rămâne, totuşi, infrastructura drumurilor. Tocmai de aceea, o parte din banii bugetului local au fost direcţionaţi pentru asfaltare. „Mai avem realizate proiecte cu fonduri din bugetul comunal. Am asfaltat drumul comunal DC32, în 2014, 3,8 kilometri. Cu bani de la Consiliul Judeţului şi din surse proprii, am reabilitat drumul care face legătură între Tătarca şi Şiviţa, 2,7 kilometri de asfalt. În curs de realizare, cu fonduri din Bugetul Statutului avem construirea a 6,5 kilometri de drum asfaltat, dintre care, până în prezent, s-au asfaltat 3,5 km. Lucrările continuă, în funcţie de alocarea bugetară”, a completat edilul.
„Suntem pregătiţi să accesăm orice fond”
Atragerea fondurilor europene este unul dintre obiectivele actualului edil. Acestea ar aduce un aport considerabil în dezvoltarea comunei. „Am făcut un parc în curtea bisericii din fonduri europene. Apoi, tot din fonduri europene, am organizat „Sărbătoare la Brateş”. Festivalul are rolul de a promova consumul de peşte, dar fiind un proiect cultural, în urma lui nu au rămas lucruri fizice. Noi suntem pregătiţi să accesăm orice fond european. Sunt convins că nu vom reuşi să obţinem toate finanţările, dar, fiind o localitate mai mare, putem obţine un punctaj mai bun. Pentru canalizare, sută la sută vom obţine finanţarea, deoarece nu s-au depus proiecte nici măcar pentru suma alocată anul trecut. La drumuri este un pic de concurenţă”, ne-a mai spus Petrică Bratu.
Pe alocuri, mai bine decât la oraş
Potrivit edilului, aproximativ 300 de familii din cele trei sate ale comunei sunt racordate la sistemul de canalizare, există iluminat public şi serviciu de salubrizare, iar 95 la sută din străzile comunei au apă potabilă. „Staţia de epurare şi primii kilometri de canalizare au fost realizaţi cu banii de la Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării. Am mai avut probleme cu apa curentă, dar sperăm ca de anul acesta să nu le mai avem, pentru că am făcut două puţuri forate. Legea ne obligă să avem Serviciul Public Apă Canal. Putem să predăm către operatorul regional, ceea ce pentru noi ar fi mai uşor, însă pentru oameni ar fi mai greu. Preţul apei pentru un metru cub în Tuluceşti este de 2,2 lei, iar în Galaţi este de 6,73 de lei cu TVA. Totodată, avem o maşină proprie pentru serviciul de salubrizare, iar la fiecare gospodărie am oferit gratuit câte o pubelă de 240 de litri”, a menţionat primarul.
„Cartier de vile” fără utilităţi
În căutarea cartierului nou din Tuluceşti, am decis să oprim în faţa şcolii, unde era mare îmbulzeală, semn că se terminaseră orele. „Cartierul nou?”, întrebă o femeie care-şi luase copilul de la şcoală. „A, cartierul de vile! Este chiar la intrarea în sat dinspre Şiviţa”. Potrivit primarului, în zonă locuiesc aproximativ 40 de familii, iar capacitatea minimă a cartierului este de minimum 100 de persoane. Deşi locuinţele construite sunt moderne şi întreţinute, acestea încă nu beneficiază de utilităţi. „Din cauza lipsei energiei electrice nu au fost construite atât de multe locuinţe. Noi am încheiat un contract cu Electrica şi le-am virat deja 800.000 de lei în cont. Practic cofinanţarea este asigurată. Nu s-a finalizat încă procedura de licitaţie, dar, prin contractul încheiat cu ei, extinderea reţelei ar trebui să fie finalizată până pe 30 iunie. Dacă rezolvăm această problemă, toate străzile din Tuluceşti vor avea energie electrică. Gaz am tras pe primele două străzi, unde erau deja construite locuinţe. Proiectul cu extinderea reţelei de gaz a fost unul privat, fără contribuţia comunei, în schimb, celelalte extinderi care s-au făcut în ultimii doi ani au fost realizate şi cu cofinanţarea Consiliului Local. Nu mai sunt foarte multe străzi fără gaz. Am zis să stabilim un criteriu de departajare, unde construim prima dată şi unde nu construim. Şi am mers pe ideea ca jumătate din investiţie să fi asigurată de Consiliul Local, iar altă jumătate, de oamenii care vor să se racordeze. Deci cu cât mai mulţi oameni sunt pe o stradă, cu atât plătesc mai puţin”, ne-a declarat Petrică Bratu.
Primăria "se mută" în centrul satului
În cadrul Primăriei comunei Tuluceşti activează 42 de angajaţi, însă, potrivit primarului, spaţiul acesteia este insuficient, iar serviciile pe care le oferă instituţia trebuie extinse. „Primăria nu arată rău, dar vrem să o ducem mai spre centrul satului. Avem toate condiţiile, însă intenţionăm să oferim mai multe servicii. Am aprobat în Consiliul Local, anul trecut, hotărârea prin care am stabilit să deschidem primăria în locul unei foste societăţi comerciale, care a intrat în faliment. Terenul este în posesia Consiliului Local, iar astăzi avem şi acel magazin în proprietatea Consiliului Local. În acest moment nu avem niciun poliţist şi intenţionăm să deschidem în centrul noii primării sediul Poliţiei Comunitare, dar şi biroul Serviciului de Evidenţă a Populaţiei. Astfel, cetăţenii din Tuluceşti vor putea să-şi facă buletinul aici. Acum doi ani am dat denumiri la toate străzile din comună şi, dacă am avea Serviciu de Evidenţă a Populaţiei, am putea chema mai uşor oamenii să le eliberăm cărţi de identitate cu noua adresă”, a specificat edilul.
Numărul copiilor, în descreştere
În comuna Tuluceşti funcţionează două şcoli şi două grădiniţe pentru aproximativ 740 de copii. În mare parte, instituţiile sunt dotate şi întreţinute. „În comună avem o şcoală şi o grădiniţă la Tuluceşti şi o şcoală şi o grădiniţă la Şiviţa. Clădirea grădiniţei de la Şiviţa este veche şi intenţionăm să accesăm fonduri europene, să o demolăm şi să facem ceva modern şi frumos. Ne propunem şi la şcoala din Tuluceşti să facem un corp nou, modern, cu laboratoare. Am înlocuit deja ferestrele, am schimbat acoperişul şi am făcut izolaţie exterioară. Acum, la Tuluceşti, se învaţă în două ture: dimineaţa învaţă elevii din clasele I-IV şi după-amiază clasele V-VIII. Un corp nou ar permite desfăşurarea orelor pentru toţi elevii de dimineaţă până la amiază. Ambele şcoli au centrale pe gaz, deşi, la începutul mandatului meu, o şcoală avea sobă cu lemne, iar altă şcoală centrală pe lemne. Avem şi două microbuze care asigură transportul elevilor. Din păcate, numărul copiilor scade în fiecare an, iar asta ne îngrijorează”, a conchis edilul.
Căminul Cultural Tuluceşti, în fază de reabilitare
După ce s-a modernizat Căminul Cultural de la Şiviţa, Casa de Cultură din satul Tuluceşti a fost predată Companiei Naţionale de Investiţii, pentru reabilitare. Aici lucrurile se mişcă mai greu, însă primarul spune că locuitorii vor fi, la final, beneficiarii unui cămin consolidat, cu încălzire centrală, aer condiţionat şi izolaţie termică şi folie. Investiţia totală pentru reabilitarea Căminului Cultural este de aproximativ 1,1 milioane de lei.
Oamenii preferă să muncească în Galaţi
Activitatea de bază în comună este agricultura, tocmai pentru că terenul din apropierea izvoarelor şi luncilor din sudul Moldovei este propice pentru cultivarea plantelor. Satele din comună se află în zona Brateşului, aspect care a determinat şi încurajarea pescuitului. Totuşi, cei mai mulţi dintre locuitori preferă să muncească în Galaţi, deşi pe raza comunei funcţionează câteva firme. „Avem firme de prelucrarea metalelor prin aşchiere şi prin sudură la Şiviţa. Apoi, un italian face confecţii metalice în fostul complex de creştere a taurinelor. Acestea merg, în primul rând, spre export. Este o fabrică de recipiente din industria farmaceutică, Butan Gaz şi o croitorie. Fiind distanţa mică faţă de Galaţi, oamenii preferă să muncească în oraş. Noi am vrea să avem mai mulţi investitori, pentru că este o distanţă mică până la Galaţi. Îmi pare rău că noi nu dispunem de terenuri foarte multe. A avut cineva o tentativă să facă o fabrică de biscuiţi, a cumpărat terenul, dar nu a mai deschis fabrica”, ne-a spus Petrică Bratu. Totodată, potrivit primarului, pe raza comunei funcţionează o subunitate agricolă, dar una care „nu prea ne face cinste nouă, gălăţenilor”. Este vorba despre singura fermă din fosta S.C. Avicola Galaţi, care a fost cumpărată şi este administrată de S.C. Avicola Buzău. „Noi nu am ştiut să gestionăm şi să preţuim ceea ce aveam”, a menţionat edilul.
Povestea ultimului dogar din comună
Pe timpuri, la Tuluceşti, era un meşteşugar pe care îl cunoştea tot judeţul – Tache Căptar (foto 8 galerie), dogarul cu mâinile de aur. La doar 12 ani, nea Tache făurise primul butoi adevărat. Soţia şi fiul său povestesc că şi în zi de sărbătoare muncea într-un mic atelier din curte. Tot ce învăţase de-a lungul timpului, Tache Căptar a lăsat moştenire feciorului său, Marcel Căptar, care astăzi este singurul meşteşugar din comună. „La vârsta de opt ani, tata mi-a pus instrumentele în mână şi m-a învăţat să lucrez. Obişnuiam să muncim împreună. Pe timpuri, aveam foarte multe comenzi, mai ales după Revoluţie, când s-au dat pământuri. Acum am mai multe butoaie de reparat decât de făcut. Toamna trecută, am avut comenzi chiar şi de la Bârlad. Dar în ultima perioadă s-au uscat viile, au rămas pârloagă. Când bătea clopotul, tata spunea că mai rămâne o vie pârloagă, pentru că murea un bătrân, iar tinerii nu mai sunt interesaţi să lucreze pământul sau să înveţe un meşteşug. Încercasem să învăţ un tânăr cum să facă sau să repare un butoi. A venit o dată la mine, apoi nu l-am mai văzut”, a povestit Marcel Căptar. Dogarul spune că dacă ar fi avut un băiat, cu siguranţă îl învăţa tainele meseriei, însă este tatăl a patru fete.
Foto Marius Negri
