"Aici zace/ Const. A. Ressu/ decedat în noaptea de 5-6 martie 1896/ în etate de 52 ani", scrie pe placa din marmură de pe monumentul funerar al celui mai votat edil gălăţean.
Mormântul este astăzi pierdut printre zeci de morminte de contribuabili. Dedesubt, erau trecute în revistă succint meritele: "Fost în patru rânduri primar al Galaţilor" - singurul cu această performanţă, care arată aprecierea din partea cetăţenilor acordată edilului, avocat şi director al cotidianului gălăţean, conservator, de opoziţie, "Poşta", la care a fost redactor şi colegul său de politică, savantul, profesorul, teologul, deputatul şi senatorul de Covurlui Moise N. Pacu, autorul foarte importantei monografii "Cartea Judeţului Covurluiu". Este înscrisă pe placa din marmură şi data începerii mandatelor de primar: noiembrie 1886 - martie 1887, august 1888 - septembrie 1889, noiembrie 1890 - februarie 1891 şi septembrie 1894 - iulie 1895. Ressu a fost şi deputat de Covurlui, din ianuarie 1888 până în octombrie 1895.
Monumentul a fost ridicat prin subscripţie publică, prin implicarea unui comitet de cetăţeni (lucruri rare astăzi!), drept "omagiu pentru însemnatele servicii aduse oraşului Galaţi". Avocat, procuror, proprietar al unei făbricuţe, tatăl pictorului naţional Camil Ressu, edilul a realizat, printre altele: pavarea străzii Domnească, a construit (prin planul naţional al prietenului său Urechia, când acesta era secretar general la Ministerul Cultelor şi al Instrucţiei Publice) primul gimnaziu din oraş - viitorul Liceu "Vasile Alecsandri", prima linie telefonică Galaţi - Brăila, a amenajat Grădina Publică precum un parc englezesc (întărind şi malul său, care, sub alţi edili, alunecă) şi a plantat teii de pe Domnească, înlocuind astfel un alt legendar parfum - de salcâm - al Galaţilor. A iniţiat iluminatul public modern, cu gaz aerian, elogiat puţin mai târziu de tânărul Iorga. Pentru concesionarea lucrărilor a fost şi acuzat (şi achitat, post mortem), alături de fostul prefect, avocatul George Robescu (şi el achitat), într-un scandal cu iţe politice. "Primarul teilor" s-a născut pe 5 noiembrie 1843, în satul Cărăpceşti, comuna Corod, judeţul, pe atunci, Tutova.
Am desfăşurat o campanie de presă, care s-a lovit de neputinţa tehnică de a se interveni în spaţiul îngust, printre alte morminte, şi abia insistenţele regretatului general-cărturar Neculai Staicu-Buciumeni au avut succes, în 2011, şi, cu efort, obeliscul de două tone, prăbuşit la pământ, a fost reinstalat, iar mormântul, curăţat de pietre şi buruieni (împreună cu un grup de elevi, de militari şi cercetători ai istoriei). Acum, obeliscul e (puţin) crăpat, însă, mai grav, chipul din marmură al emblematicului primar (un altorelief) a fost acoperit cu vopsea gri ordinară, invocându-se prezenţa unei ciuperci. Sculptorul şi muzeograful Liviu-Adrian Sandu, pe care l-am consultat după isprava meseriaşilor, ne-a asigurat că "soluţia" nici măcar nu poate opri distrugerea produsă de vreo ciupercă.
În galerie, foto 3 - aşa arăta chipul de marmură, înainte de a fi acoperit cu vopsea, ca un lucru neînsemnat, darul oferit, pe banii lor, de gălăţenii cu inimă de altădată... ; foto 4 - chipul primarului, pictat de fiul său, cunoscutul artist şi profesor român Camil Ressu; foto 5 - intrat, acum, din nou în intenţia edililor actuali de a-l reabilita în spiritul epocii trecute, Parcul Eminescu - zis pe atunci Parcul Municipal - aşa arăta pe vremea lui Ressu
