Onoarea a revenit Galaţiului, iar gazdă a fost Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, pentru prima din ciclul de conferinţe „În numele Moldovei”, aici purtând titlul (important lucru!) "Galaţiul – INTERFAŢA Moldovei”.
În Amfiteatrul „Ion Tohăneanu” al şcolii, moderat de un entuziast dascăl de aici, prof. dr. Ion Cioroiu, peste trei ceasuri au trecut ca vântul, vedetă de subiect fiind chiar Galaţiul, prea izolat într-o Moldovă izolată, cu trecutul şi cu posibilul său viitor. Au venit, pe banii lor, membri ai mişcării tocmai din Botoşani, Iaşi, Vaslui. Din Iaşi, au făcut patru ore şi asta spune multe! Amfiteatrul a fost plin de membri ai unor ONG-uri şi de elevi (unii au avut răbdare să asculte până la sfârşit prezentările – interesante), au fost şi intervenţii din public (la final). Evenimentul ar fi meritat o mai puternică mediatizare, ca să aibă ecou. Oricum, politicienii probabil că tot nu ar fi venit.
Am avut ocazia să îi întâlnim, printre alţii, pe istoricul Dorin Dobrincu, co-fondator al mişcării, fost director general al Arhivelor Naţionale ale României, cercetător la filiala ieşeană a Academiei, prof. dr. Doru Căstăian, membru fondator al mişcării la Galaţi, economist Claudia Negrău, preşedinta Asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol“ – Iaşi al Academiei Române, teologul vrâncean Romeo-Valentin Muscă, cu studii la Fribourg şi Geneva, ziaristul Dan Radu, de la asociaţia „Moldova vrea autostradă”, lector dr. George Ţurcănaşu, de la Departamentul de Geografie al Facultăţii de Geografie şi Geologie al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, co-fondator, Eduard Munteanu, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Galaţi. Foarte-foarte pe scurt dintre cele mai interesante expuneri: istoricul Chiper a vorbit despre „rivalitatea Galaţi Brăila din perspectivă istorică” şi a relatat că a existat un proiect care să lege Moldova Nord - Sud, pe Prut. Dar şi cum au blocat în Parlament muntenii joncţiunea cu Modova pe calea ferată, în sfârşit de secol XIX. Dl Muscă amintea că „Galaţiul a fost Occidentul fostului judeţ Putnea”. „Actele noastre au ieşit de o săptămână, acesta este primul eveniment”, a spus Dan Radu, directorul „Ziarului de Iaşi”, însă acţiunile grupului se derulează de un an şi jumătate, ba chiar unele partide şi-au completat platformele cu teme susţinute de Mişcare. Marşuri, proteste, scrisori, presiuni asupra politicienilor, care „au început să ne asculte” arată forţa regională societăţii civile, dacă e coerentă, constantă şi insistentă, a spus la final jurnalistul. Că lucruri se tot fac la noi, bune şi rele, sunt ori necunoscute de viitoarea generaţie de genii, executanţi şi lucrători, fie nu suntem în stare să-i cointeresăm.
Într-un chestionar completat de 150 de elevi de liceu, doar unul susţinea că vrea să rămână în Galaţi, anunţa, îngrijorător, Doru Căstăian, fondator al mişcării la Galaţui, profesor de Filozofie şi de Ştiinţe socio-umane de la Liceul de Artă. De ce să pleci? „Galaţiul e praf!” – scria unul dintre elevi: tot mai puţin civilizat (violent chiar, aş spune), fără evenimente culturale (nu toate la înălţime, dar sunt, lumea elevilor este însă o insulă înconjurată cu ziduri rigide de lecţii!). De altfel, acum s-a discutat mult şi despre Educaţie. Foarte interesantă, între intervenţiile publicului din sală, a fost cea a unui elev, care a arătat o maturitate deplină şi măsură, despre sistem şi programă.
