Evaluaţi acest articol
(11 voturi)
1 comentariu

Iaurtul, un produs lactat obţinut din fermentarea laptelui, a fost listat în topul alimentelor sănătoase încă din anul 1950. El este considerat de nutriţionişti drept un aliment care stimulează imunitatea, precum şi refacerea florei intestinale distrusă de abuzul de medicamente. Însă, în multe dintre cazuri,  acesta nu este 100 la sută natural, aşa cum majoritatea consumatorilor tinde să creadă.

Asociaţia Pro Consum a efectuat un studiu recent, prin verificarea etichetelor a 45 de tipuri de iaurt, cu un gramaj cuprins între 100 şi 300, achiziţionate din marile structuri comerciale. Rezultatul este unul alarmant, având în vedere că este produsul lactat-acid care se fabrică cel mai mult în ţara noastră, sub diferite forme de prezentare. S-a constatat că doar unul din zece tipuri de iaurt este fabricat 100 la sută din lapte românesc şi că două din zece conţin adaosuri proteice. Mai mult chiar, nouă din zece tipuri de iaurt sunt fabricate din lapte standardizat, un lapte care a trecut printr-un proces tehnologic agresiv, asupra căruia operatorul economic aplică procese precum extracţia grăsimilor sau adăugarea unor concentrate proteice, lapte praf, lapte parţial smântânit, smântânit sau grăsimi de lapte. 

Conform preşedintelui asociaţiei, ar trebui să fim foarte atenţi la ceea ce consumăm. Eticheta unui iaurt sănătos, fabricat din lapte 100 la sută românesc, trebuie să conţină menţiunea “produs românesc”. 

„Consumatorii români nu trebuie să fie induşi în eroare de menţiunea < produs în România >. Produs în România poate ascunde faptul că la fabricarea acelor iaurturi s-a folosit lapte din afara ţării sau că s-a folosit lapte amestecat, adică lapte din afara ţării, amestecat cu lapte din afara României”, a declarat Costel Stanciu, preşedintele Asociaţiei Pro Consumatori.

Aşadar, în urma verificării etichetelor, s-a constatat că singurul iaurt 100 la sută produs românesc este iaurtul de la Lăptăria cu Caimac, iar în ceea ce priveşte iaurtul grecesc Olympos, studiul arată că acesta conţine multă smântână.

De asemenea, specialistul ne îndeamnă să fim atenţi la lista de ingrediente. Iaurtul are doar două ingrediente: lapte şi culturi lactice vii, nicidecum adaosuri sub formă de proteine, grăsimi sau smântână. Acesta ar trebui să aibă grăsimea laptelui din care este fabricat, cu o consistenţă de 3,5-4 la sută. Nerecomandate sunt şi iaurturile degresate, care pot avea adaosuri de proteine.

Produsul din lapte de capră, ușor asimilabil

În ceea ce priveşte iaurtul din lapte de capră, acesta are multiple beneficii. Conţine minerale foarte uşor de asimilat, într-un procent comparabil cu cele din laptele matern, reduce riscul de diabet şi colesterol mărit, întăreşte oasele şi este un adjuvant în tulburările de ritm cardiac şi hipertensiune. Potrivit studiului făcut de Pro Consumatori, iaurtul Bio Artesana este făcut din lapte neomogenizat, fără lapte praf sau proteine adăugate şi provine, conform etichetei, din România.

Asociaţia Pro Consumatori este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi nonprofit, înfiinţată la 28 februarie 1990. Este singura organizaţie de utilitate publică, membră a Organizaţiei Europene a Consumatorilor-BEUC, care are ca principal obiectiv apărarea, promovarea şi reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor şi intereselor consumatorilor în raporturile cu operatorii economici şi instituţiile statului.

Citit 6530 ori Ultima modificare Joi, 02 Mai 2019 14:15

1 comentariu

  • postat de lamurire Joi, 02 Mai 2019 08:37 81.196.55.*** Link la comentariu
    5
    13

    "lapte standardizat, un lapte care a trecut printr-un proces tehnologic agresiv, asupra căruia operatorul economic aplică procese precum extracţia grăsimilor sau adăugarea unor concentrate proteice, lapte praf, lapte parţial smântânit, smântânit sau grăsimi de lapte" - vezi sa nu te caute avocatii de pe la firmele de lactate. Standardizarea se refera doar la un proces (normal) de aducere la aceeasi concentratie de grasimi. Inchipuiti-va ca gustul si grasimea laptelui difera in functie de anotimp, alimentatie, zona geografica si de multi alti factori. Producatorul trebuie sa ofere un produs-tip, deci standard. Procesul de standardizare e face in functie de niste normative, nu dupa urechea unuia sau altuia. Pe scurt, da, e de dorit cel ne-standardizat, dar cati ne permitem sa tinem o vaca in sufragerie? Sau chiar credeti ca Faleza va deveni imas?

    Raportează

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.