Un cadru didactic din învăţământul preuniversitar a realizat o analiză a fenomenului infracţional la Bacalaureat, clasificând mai multe metode de încercare de fraudare a acestui examen.
Profesorul de matematică de la Liceul Teoretic „Al. Papiu Ilarian” din Cluj a postat analiza pe blogul său, la adresa http://sorinborodi.wordpress.com/?s=analiza+infractional.
Autorul nu are pretenţia unui studiu exhaustiv, dar a încercat să identifice nu numai cauzele fenomenului, ci să propună şi soluţii. Deşi postarea sa este mai veche şi vizează vechiul tip de bacalaureat, aceasta strânge în continuare comentarii.
Analiza ni s-a părut cu atât mai interesantă cu cât este realizată de o persoană din sistem (chiar dacă predă în Cluj) şi care îşi doreşte reformarea în fond, nu numai în formă, a examenului.
Cadrul didactic consideră că în fenomenul infracţional sunt implicaţi atât elevi şi părinţi, cât şi profesori sau alte „entităţi”, punctând că una dintre verigile slabe se află chiar între zidurile şcolii.
Profesorul clasifică neregulile de la examen în funcţie de momentul desfăşurării: premergătoare examenelor propriu-zise, în timpul sau ulterioare lor.
Nereguli premergătoare examenelor
Cea mai gravă dintre toate infracţiuni este colectarea aşa-zisei „taxe de protocol” cu scopul clar de a mitui, în bani sau în natură, persoanele cu putere decizională şi executorie implicate în desfăşurarea examenului.
Cine păstrează sumele colectate? Uneori diriginţii, alteori unul dintre părinţi. Părinţii care se implică în astfel de ilegalităţi sunt, de regulă, cei care au aşteptări sporite vizavi de nota la examene.
O altă abatere este contactarea persoanelor (profesori) presupuse a face parte din comisie cărora li se înmânează o sumă de bani, „pentru asigurarea bunăvoinţei”.
Încercări de fraudare în timpul examenelor
Abaterile din timpul probelor orale sau de la cele scrise constituie fraudare propriu-zisă. Examinatorilor li se asigură uneori transport gratuit, cheltuielile fiind suportate din fondul de protocol, aceste persoane completându-şi totodată şi delegaţii pentru decontarea transportului.
Se practică apoi un sistem de cadouri. Se asigură mese, uneori fastuoase. Modul concret de fraudare acoperă o paleta largă, începând cu examinarea dintr-un bilet cu conţinut cunoscut, superficialitate în timpul examinării, eliminarea biletelor considerate dificile, permisiunea alegerii unui al treilea bilet, falsificări grosolane ale notelor.
Abaterile de la probele scrise ar avea cea mai mare pondere, consideră profesorul. Se comit nereguli la repartizarea supraveghetorilor în săli, astfel încât cei cunoscuţi ca intransigenţi să nu poată interveni în derularea fraudelor, fiind numiţi pe holuri etc.
Au fost întâlnite şi cazuri în care înşişi candidaţii au încercat mituirea directă a supraveghetorilor, după intrarea în sală.
În analiza sa, profesorul se referă şi la „tarifele” solicitate şi oferite pentru note mari la proba de educaţie fizică, dar, din acest an, candidaţii nu mai au opţiunea acestei probe.
Metode vechi, metode noi
Ca metode vechi, ce implică sau nu alte persoane, profesorul enumeră:
- copierea de pe fiţuică sau din alte surse tipărite, de la candidaţii vecini, de pe ciornele servite de colegi sau chiar de supraveghetor, din sursele plasate de terţi pe holuri sau în toalete,
- dictarea prin telefonul mobil sau dictarea de către altcineva din sală,
- marcarea lucrării cu diverse semne pentru recunoaşterea la corectare, substituirea de persoană, atunci când un candidat scrie o lucrare în numele altuia.
Metodele noi sunt copierea de pe fiţuică direct a variantei extrase, utilizarea de dispozitive wireless, minicăşti greu detectabile şi alte dispozitive.
Abateri ulterioare examenelor
Nereguli comise în centrul de examen, realizate, de regulă, cu complicitatea unui supraveghetor, sunt: completarea spaţiilor libere din lucrare, astfel încât să asigure o nota mai mare, substituirea fizică a lucrării, marcarea acesteia în vederea unei recunoaşteri ulterioare.
Alte nereguli au loc în centrul de corectare, dar, de câţiva ani, au o frecvenţă mai redusă, din cauza numărului mare de lucrări din centru. În acest punct, intră în scenă unii dintre evaluatori.
Astfel, un corector cere colegilor setul desemnat de lucrări, pentru a-şi găsi (nu întotdeauna cu succes) teza/tezele cu semnul specific.
Corectorul dă o notă ce nu concordă cu conţinutul lucrării, contra unui tarif sau, uneori, în baza unei relaţii de prietenie sau rudenie cu părinţii elevului, ori doar la cererea superiorilor ierarhici.
Şi în centrul de rezolvare a contestaţiilor pot ajunge, dar mai rar, solicitări de recorectare favorabilă.
Cauzele fenomenului
Profesorul identifică mai multe cauze ale infracţionalităţii la Bacalaureat.
Cele cu origine în sistem şi în contextul general al societăţii romaneşti ar fi:
- subfinanţarea continuă a învăţământului (implicit, nu sunt asigurate fonduri pentru protocol),
- slaba salarizare a personalului,
- aplicarea superficiala a legilor şi regulamentelor în vigoare,
- contextul general dat de marginalizarea învăţământului,
- interesele factorilor aflaţi la diferite niveluri de a se obţine procente mari de promovabilitate (profesori, directori, inspectori),
- includerea mediei de la Bacalaureat în calcularea mediei de admitere la facultăţi.
Există însă şi cauze cu motivaţie intrinsecă, la nivel de individ:
- interese materiale ale celor implicaţi în desfăşurarea examenelor,
- slabul profesionalism al unor profesori, care prin obţinerea de către foştii lor elevi a unor rezultate pe căi oneroase, încearcă să substituie pregătirea reală pe care nu au fost capabili să o asigure acestora,
- motive afective şi de ordin sentimental, mai concret tendinţa celor implicaţi în examene, în special a supraveghetorilor, de a arăta că sunt „buni la suflet”, acea bunătate greşit înţeleasă, care într-un examen este superfluă.
Ce soluţii are profesorul?
Pentru eradicarea sau măcar estomparea fenomenului, profesorul din Cluj propune măsuri cu punct de plecare la nivel ministerial:
- prelucrarea reală, cu elevii şi cu părinţii acestora a metodologiei, cu insistenţa pe precizarea riscului infracţional la care se expun prin colectarea de fonduri băneşti,
- sancţionarea drastică a celor ce încearcă să colecteze fonduri în vederea mituirii celor implicaţi,
- desemnarea unor persoane în vederea urmăririi îndeaproape a neregulilor,
- numirea, în colaborare cu Poliţia, a unui cadru specializat care să răspundă de fiecare centru în parte,
- instalarea în sălile de examen a unor minicamere de luat vederi,
- instalarea pe parcursul probelor a unor dispozitive electronice de bruiere a telefoanelor mobile.
Profesorul vizează şi măsuri ce ţin de profesori, ca indivizi:
- blamarea celor implicaţi în strângerea de fonduri băneşti ilegale,
- refuzarea mitei de orice natură,
- abordarea cu seriozitate de către supraveghetori a sarcinilor de serviciu,
- semnalarea faptelor infracţionale.
* * *
Rezultatele la nivel naţional ale bacalaureatului din 2009 au pus semne de întrebare privind corectitudinea organizării şi desfăşurării examenului.
Astfel, înainte de afişarea contestaţiilor, promovabilitatea la Mehedinţi era de peste 98 la sută, în timp ce la Galaţi se înregistra aproximativ 60 la sută, cel mai mic procent din ţară.
Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi a explicat acest rezultat tocmai prin corectitudinea şi seriozitatea organizării examenului.
Anul trecut, 16 elevi au fost eliminaţi din bac cauza fiţuicilor sau a aparatelor de hands-free.
La Bacalaureatul din 2008, la Galaţi au fost eliminaţi 20 de candidaţi, pe acelaşi motiv, iar supraveghetorii au confiscat din toaletele unor centre de examinare kilograme de fiţuici.
În 2008, un cadru didactic evaluator a dezvăluit „Vieţii libere” că a descoperit mai multe teze cu semne criptate, punându-ne la dispoziţie fotocopii după acestea.
Explicaţii foto:
1 - Cea mai frecventă fraudă pare să fie copiatul
2 - În 2006, fotoreporterul „Vieţii libere” a surprins o acţiune de strângere de protocol în curtea centrului de examen de la Colegiul „M. Kogălniceanu”. Nu se ştie ce s-a întâmplat, ulterior, cu fondurile colectate de unul dintre candidaţi
