* Localitatea din nordul judeţului Galaţi este singura unde locuitorii îşi pot face carte de identitate pe loc *
Locuitorii din Ţepu îşi pot face carte de identitate sau îşi pot schimba vechiul buletin fără a fi nevoiţi să mai facă un drum până la Galaţi. De câteva săptămâni, în localitate funcţionează Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor (S.P.C.L.E.P.).
De altfel, Ţepu este singura comună din judeţul Galaţi unde se implementează acest sistem, el funcţionând doar în municipiile Galaţi şi Tecuci şi în oraşele Tg.Bujor şi Bereşti.
Fotografie la Starea Civilă
Practic, locuitorii comunei nu trebuie decât să vină la biroul deschis la Starea Civilă din Ţepu, să completeze cererea de preschimbare sau de emitere a cărţii de identitate, să depună actele necesare, să achite taxa şi să aştepte.
Toate datele, inclusiv fotografia solicitantului, realizată pe loc, sunt trimise, prin internet, la S.P.C.L.E.P. Galaţi. Când actele sunt gata, angajatul serviciului din Ţepu merge personal şi le aduce în comună, pentru a le distribui apoi solicitanţilor.
Deja mai bine de 30 de cetăţeni din comună şi-au primit buletinele prin S.P.C.L.E.P. Ţepu. Oamenii au scăpat de o bătaie de cap în plus şi de cel puţin două drumuri până la Galaţi.
Prima dintre localnicii cu buletin comandat în comună a fost Alina Chiscop, care împlinise 14 ani şi abia aştepta să aibă carte de identitate.
„Pe cetăţeni îi ajută, pentru că nu mai trebuie să străbată atâta drum. Foarte mulţi dintre ei aveau buletinul expirat de mult timp şi doar aşa au reuşit să-l schimbe”.
„Alţii nu aveau forme legale şi şi-au făcut carte de identitate abia acum o săptămână”, explică primarul din Ţepu, Daniel Ţuchel.
Săptămâna trecută erau înregistrate 16 cereri de emitere de cărţi de identitate. Cele mai multe solicitări erau din partea unor locuitori ai comunei care nu aveau un asemenea document, iar două erau ale unor minori.
Demersuri susţinute
În vederea descentralizării administrative, asemenea servicii ar urma să funcţioneze în toate comunele. Deşi mai multe localităţi (Corod, Munteni, Bereşti-Meria, Lieşti, Oancea) au solicitat organizarea S.P.C.L.E.P.-uri, deocamdată doar la Ţepu funcţionează deja sistemul.
Primăria a obţinut întâi un aviz, de la Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, aviz ce presupune îndeplinirea cumulativă a unor condiţii administrative, tehnice şi de personal.
„În Ţepu am implementat sistemul de străzi, renunţând la uliţe. Apoi am achiziţionat un anumit tip de aparatură şi am făcut instruire de specialitate persoanei angajate”.
„De asemenea, a trebuit să căutăm în arhive, la Tecuci, fişele cu datele personale ale cetăţenilor”, explică primarul Ţuchel demersurile începute în 2007.
Cel puţin pentru moment, la S.P.C.L.E.P. Ţepu nu sunt arondate alte comune vecine, dar primarul crede că, poate nu peste mult timp, oamenii îşi vor putea scoate mai uşor atât permise de conducere, cât şi paşapoarte.
Grădiniţă cu binefăcători
Cea mai modernă instituţie de învăţământ din Ţepu, Grădiniţa „Ioan Basoc”, ridicată cu fondurile Ministerului Educaţiei, are în spate o poveste mai puţin cunoscută chiar de oamenii din comună.
Clădirea unde vin 60 de copii a fost construită aproape în totalitate pe terenul dăruit de o fostă învăţătoare din Ţepu şi de soţul dumneaei.
Familia Chiriac l-a donat comunităţii, la auzul că primăria intenţionează să cumpere terenul pentru construcţia unei noi grădiniţe destinate preşcolarilor din Ţepu.
Nobleţe sufletească
Doamna Chiriac şi-a petrecut mai bine de 35 din cei 79 de ani la catedră. A fost învăţătoare la şcoala veche din comună, generaţii întregi fiind educate de dumneaei.
Mai mult decât dascălul de la şcoală, a fost un educator în cel mai larg sens al cuvântului, contribuind la perpetuarea tradiţiilor: a avut în grijă trupa de dansuri populare din Ţepu, a creat trupa de teatru, a făcut parte din corala din localitate.
În perioada comunistă a simţit cu vârf şi îndesat ororile sistemului. Soţul său, Alexandru Chiriac, cizmar în sat, condamnat ca duşman al poporului, a stat timp de cinci ani în închisorile din Galaţi, Aiud, Jilava, la Canal.
Confiscată, casa lor din Ţepu a devenit, o scurtă perioadă, printre altele, grădiniţă pentru copiii satului. Săptămâna trecută, am găsit-o acasă doar pe doamna Chiriac.
Soţul dumneaei avea înfăţişare la Galaţi, în procesul deschis pentru anii petrecuţi în închisoare.
„A venit domnul primar să ne întrebe dacă nu vrem să vindem pământul intravilan pentru că e numai bun pentru ridicarea unei grădiniţe”.
„Când am auzit că este pentru copiii satului şi după ce ne-am consultat şi cu fiica noastră, am fost de părere să îl dăm aşa, prin acte de donaţie”, ne-a povestit fosta învăţătoare, al cărei băiat e stabilit la Galaţi şi a cărei fiică stă la Paris.
De altfel, în familia Chiriac tradiţia donaţiilor e mai veche. Speranţa Gallage-Chiriac, manager responsabil cu exportul la firma care aditează cunoscutul dicţionar în limba franceză Encyclopedia Universalis, a adus de mai multe ori cărţi bibliotecilor din judeţ.
Cinste dascălilor
Graţie autorităţilor locale, foştii dascăli ai satului îşi leagă şi altfel numele de noile construcţii din comună. Grădiniţa cu binefăcători poartă numele unui fost profesor de istorie, Ioan Basoc, ale cărui merite deosebite în cercetările istoriografice ale locului nu pot fi date uitării.
O altă grădiniţă din comună, a cărei construcţie nu s-a încheiat, se va numi Ionel Constantinescu. Acesta a fost un învăţător pasionat de folclor, cel care practic, l-a reinventat pe Tudor Pamfile.
Gunoiul menajer, o problemă pe cale de rezolvare
La Ţepu, problema colectării, transportului şi depozitării gunoiului menajer urmează să se rezolve, cel mai probabil, în maxim o lună, conform spuselor primarului.
Deşi toate gropile de gunoi din localităţi ar fi trebuit închise anul trecut, Primăria Ţepu a reuşit să închidă doar două, una fiind în continuare funcţională.
Primarul Daniel Ţuchel spune că primăria a încearcă să se gospodărească singură, înfiinţând un serviciu local cu pesonalitate juridică în gestiunea căruia se află salubritatea, furnizarea apei şi iluminatul public.
„Am achiziţionat maşină de transport, 1.000 de pubele cu capacitate mai mică, de 260 de litri, pentru persoanele fizice şi alte 26 de pubele mai mari, de 1.100 de litri, pentru agenţii comerciali”.
„Toate sunt second-hand şi, ca urmare, ne-au costat un sfert din valoarea lor obişnuită. Vom încheia contracte de custodie, iar fiecare cetăţean va plăti câte 3 lei pe lună pentru acest serviciu”.
„Resturile menajere vor fi transportate la groapa Rateş din Tecuci”, ne-a declarat primarul, concluzionând că problema cea mai mare va fi să-i educe pe cetăţeni.
Copăcei artificiali din Turcia
Cu un mini-parc amenajat în centrul comunei, cu un spaţiu lângă şcoală, rezervat... „Orăşelului copiilor”, Ţepu pare că ţine pasul, cel puţin la capitolul imagine, cu oraşele mari.
Iar dacă Galaţiul, ditamai muncipiul fără o sală performantă de sport, şi-a permis, anul trecut, să-şi amenajeze centrul cu palmieri, de ce o comună ca Ţepu, cu sală de sport multifuncţională, de tip competiţional, nu şi-ar aduce copăcei din Turcia?
Nu sunt ei palmieri naturali, ci nişte copaci artificiali care par abia înfloriţi, şi nu sunt opt, ci doar cinci. La prima vedere ai zice că sunt corcoduşi sau meri, dar apoi îţi dai cu părerea că nu pot fi decât arbuşti modificaţi genetici, care înfloresc în miezul iernii.
Copăceii aparent fragili au telecomandă şi, dacă vrei, se aprind în toiul nopţii, luminând multicolor. Unul este montat în faţa noii grădiniţe, iar restul în parcul din comună.
Primarul spune că i-a văzut în Turcia şi ca să spună exact cât au costat ar trebui să deschidă documentele contabile de anul trecut.
Un sinistrat fără casă întreagă
În 2007, inundaţiile au lăsat fără acoperiş deasupra capului mai multe familii, din cătunul Berheci.
„17 sinistraţi şi-au construit casele de la zero, cu materiale cumpărate cu sprijinul Guvernului. Gospodăriile lor au fost afectate în proporţie de 75 - 100 la sută”.
„O singură familie, Chervase, nu a avut timp să-şi termine locuinţa pentru că a avut un necaz cu unul dintre copiii lor, bolnav”, ne-a declarat primarul.
Gaz metan de Ţepu
Bugetul local din Ţepu se rotunjeşte cu veniturile suplimentare din concesionarea terenurilor către Petrom, care extrage gaz metan.
Societatea exploatează, momentan, doar 20 de foraje din cele 50 deschise în zonă începând cu anii ’70, declară primarul.
Pompierii, blocaţi
Un proiect de colaborare cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Tecuci, prin care să se organizeze o companie locală de pompieri, atât la Ţepu, cât şi în comunele vecine, nu poate fi încă pus în practică din cauza blocării angajărilor în sistemul bugetar.
Ca urmare, timpul de intervenţie al pompierilor din Tecuci la un incendiu din Ţepu rămâne la fel de mare, adică 20-35 de minute.
Se întorc acasă!
Puţinii locuitori ai comunei plecaţi să muncească în străinătate se întorc, încetul cu încetul, acasă. Viorica Doagă, directoarea Şcolii Gimnaziale „Tudor Pamfile”, spune că, luna trecută, i-a primit pe doi elevi de ciclul primar şi pe un altul la grădiniţă, veniţi cu familia lor din Italia.
Anul trecut, s-au întors câteva familii şi din Spania, nu doar din Italia. Copiii care au studiat câţiva ani în sistemul de învăţământ din străinătate întâmpină dificultăţi la acomodarea în şcoala românească, a observat directoarea.
Obsesia numelor
Nu doar instituţiile de învăţământ au primit de la autrităţile locale nume cu rezonanţă în comună, ci şi străzile, care se numesc, de exemplu, Ştefan cel Mare (strada principală) sau Teodor Mândru (un ministru al Economiei Naţionale, în perioada interbelică, născut în Ţepu).
Daniel Ţuchel, care se trage dintr-o familie veche din Ţepu, a dorit să realizeze o placă onorifică pe care sunt trecute numele tuturor edililor comunei, de la Cuza Vodă încoace.
Montată într-o sală a Primăriei, pe placa imensă se regăsesc numele tuturor celor 75 de primari (inclusiv al actualului), aşa cum au fost trecute în registrul de căsătorii, semnat întotdeauna de edilul-şef al comunei.
Realizări şi planuri
Ţepu, comună cu doar 3.000 de locuitori, îşi reduce din ce în ce mai mult dependenţa de oraş. Oamenii din comună au apă curentă 24 din 24 de ore, iluminatul public este unul de ultimă generaţie, există posibilitatea conectării la cablu TV şi internet, iar telefonia mobilă are semnal în orice punct din localitate, se laudă edilul-şef.
„De asemenea, lucrăm la sistemul de canalizare şi la staţia de epurare a apei uzate în sistem integrat. Lucrările sunt gata în proporţie de 60 la sută, iar până la sfârşitul anului sperăm să le dăm în exploatare”, declară Daniel Ţuchel.
Multe proiecte europene
La capitolul „planuri”, primarul spune că mai are de asfaltat drumurile din comună şi că nu are cum să înceapă această lucrare înainte de terminarea celor de canalizare.
„Toate străzile sunt sparte, dar abia când se termină sezonul ploios putem începe să pietruim unele drumuri”.
„Avem depus şi un proiect european de tip FEADR, în care intră, pe lângă ridicarea unui centru de zi pentru copii şi achiziţionarea de instrumente populare la Centrul Cultural „Tudor Pamfile”, şi asfaltarea a 22 de km de drumuri comunale”.
„Avem speranţe să primim fonduri, pentru că proiectul a fost evaluat cu 66 de puncte din 69 posibile”, spune primarul, continuând:
„Anul trecut a fost unul greu, deoarece am făcut multe studii de fezabilitate şi am depus mai multe proiecte pentru atragere de finanţare: în afară de cel prin FEADR, mai avem unul POR, prin care să construim un After School” în centrul comunei, alte două proiecte la Ministerul Administraţiei şi Internelor, un altul la Ministerul Mediului, prin „Casa verde”, pentru reabilitarea termică a şcolii, altul pe măsura 1.2.5.”.
De altfel, anul trecut, Ţepu era comuna care a solicitat, de la Consiliul Judeţean Galaţi, cele mai multe fonduri pentru cofinanţare, în eventualitatea în care aceste proiecte vor fi câştigate.
Berheci rămâne cătun
„Am vrut să transformăm cătunul Berheci în satul cu denumirea Ţepu de Jos. A fost un proiect de lege care a picat, pentru n-au vrut adversarii noştri politici. Pe noi ne-ar fi ajutat pentru că am fi reuşit să accesăm proiecte”, declară edilul comunei, Daniel Ţuchel.
Explicaţii foto:
1. Primarul Daniel Ţuchel, în camera unde se fac fotografiile tip buletin
2. Noua construcţie, ridicată pe terenul donat de familia Chiriac
3. Fosta învăţătoare, cu gândul tot la copiii satului
4. Maşina de transport, aşteptând să fie pusă la muncă
5. Copăceii au telecomandă şi se aprind noaptea
