Depolitizată, cu programe şcolare aerisite, cu profesori pregătiţi timp de şase ani înainte de a opta definitiv pentru catedră, cu mai multe examene de competenţe şi cu cel puţin 6 la sută din PIB în puşculiţă, Educaţia din România va fi numai lapte şi miere.
Cel puţin aşa arată, deocamdată doar pe hârtie, noul proiect al Legii Educaţiei Naţionale, în varianta cabinetului Funeriu, variantă care o urmează îndeaproape pe cea a comisiei Miclea.
În toamna anului trecut, tot lapte şi miere promitea să fie învăţământul şi în proiectul Ecaterinei Andronescu, asumat în Parlament, dar declarat, ulterior, neconstituţional.
De altfel, de câţiva ani, modernizarea sistemului a rămas la acelaşi stadiu de proiect în faşă, blocat pe poziţia stand-by, în aşteptarea unei reforme care nu se ştie când va veni.
Proiect necunoscut
Schimbările prin care va trece Educaţia în următorii zece ani urmau să fie prezentate în şedinţa de Guvern de ieri.
Deşi îi priveşte direct, oamenii din sistem află forma reformei din presă, pentru că ministerul nu a făcut încă public proiectul Legii Educaţiei Naţionale. Dezbaterea publică a proiectului se lasă aşteptată.
Zece clase obligatorii
Învăţământul obligatoriu va fi de zece ani, începând cu clasa pregătitoare şi terminând cu clasa a IX-a, care va fi inclusă în gimnaziu.
Ca urmare, liceul va avea doar trei ani. În acelaşi proiect se prevede ca programul şcolar al elevilor să fie diminuat, el urmând sa aibă 20 de ore pentru clasele primare, 26 de ore pentru gimnaziu şi 30 de ore pentru liceu.
Odată cu dezbaterea publică a proiectului de lege, comisiile specializate ar trebui să lucreze la noi planuri-cadru, care presupun regândirea tuturor disciplinelor predate în acest moment în şcoală.
Elevii, testaţi mai des
Ritmul de învăţare al elevilor va fi ţinut din scurt prin evaluări sumative programate aproape din doi în doi ani. Prima evaluare importantă din viaţa de şcolar ar urma să fie cea din clasa a VI-a, când elevii vor trebui să arate ce ştiu să realizeze cu noţiunile de la diferite discipline.
Şi la sfârşit de gimnaziu, adică în clasa a IX-a, elevii vor susţine o testare naţională transcurriculară.
Examenul va fi din disciplinele comune unei arii (spre exemplu, întrebări din matematică, fizică, chimie şi biologie), două probe scrise de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română şi într-o limbă străină, precum şi o probă practică, prin care vor fi evaluate competenţele de utilizare a calculatorului.
Admiterea la liceu s-ar putea face pe baza notelor din gimnaziu sau media de la testarea naţională, elevul urmând să primească şi o recomandare din partea profesorilor, cuprinsă în „portofoliul educaţional”.
De altfel, „portofoliul educaţional” va deveni o adevărată carte de identitate şcolară, cuprinzând totalitatea diplomelor, certificatelor sau a altor înscrisuri obţinute de elevi.
Deşi Bacalaureatul abia a fost schimbat, nici examenul de sfârşit de liceu nu va rămâne în forma actuală. Astfel, absolvenţii de liceu ar putea susţine numai două probe scrise, faţă de trei, cât are noul Bac, valabil din acest an şcolar.
Candidaţii ar urma să dea examen scris la română şi la matematică sau istorie şi să susţină testele de competenţe digitale, de comunicare în limba română şi într-o limbă străină.
Profesori numai cu masterat didactic
Viitorii profesori vor trece prin adevărate furci caudine înainte să rămână definitiv la catedră.
Obligatoriu, profesorii vor trebui să aibă studii de licenţă de trei ani într-o specializare ştiinţifică, masterat didactic de doi ani şi stagiu practic de un an, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui profesor-mentor.
O funcţie didactică pentru stagiul de un an şcolar va fi ocupată prin concurs pe posturi sau pe bază de contract individual de muncă, valabil un an.
Dacă proiectul noii legi va fi aprobat până în vară, licenţiaţii din 2010 ar putea opta chiar din această toamnă pentru masterul didactic.
Aceşti masteranzi ar urma să fie atraşi spre o carieră didactică printr-un sistem de burse, finanţate de la bugetul de stat, egale în cuantum cu salariul net al unui profesor debutant.
La absolvire, studenţii vor primi diploma de master didactic şi certificat de profesor în domeniul programului de licenţă, acestea fiind condiţii obligatorii la înscrierea pentru stagiul practic.
Între stagiari şi profesori definitivi
La finalizarea stagiaturii, viitorul cadru didactic va da un examen naţional de definitivare în învăţământ, organizat de Ministerul Educaţiei.
Examenul va putea fi susţinut de două ori, iar cei care nu îl promovează pot fi angajaţi în sistemul de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de profesor debutant.
Profesorii vor avea posibilitatea să obţină gradele didactice II şi I, precum şi titlul de profesor emerit.
Profesorul emerit va fi angajat pe perioadă nedeterminată la unitatea de învăţământ, va avea calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice, prioritate la ocuparea posturilor didactice şi va beneficia de un premiu anual în bani din fondurile programelor iniţiate de Ministerul Educaţiei.
Angajarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar se va face la nivelul unităţii de învăţământ, de către Consiliul de administraţie al acesteia.
Familia elevului, cu responsabilităţi mai mari
Rolul părinţilor în deciziile luate la nivelul şcolii va creşte, pentru că, alături de comunitatea locală, aceştia vor avea o pondere de 50 la sută în consiliile de administraţie ale şcolilor.
Părinţii vor avea însă şi responsabilitate mai mare: cei ai căror copii absentează de la cursuri ar putea plăti amenzi de până la 5.000 de lei sau ar putea fi obligaţi să muncească în folosul comunităţii.
Viitorii părinţi mai trebuie să ştie că, de la intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale, statul va deschide fiecărui nou-născut un cont educaţional reprezentând echivalentul în lei a sumei de 500 de euro, care va putea fi utilizat pentru formarea tânărului.
Directorul, fără culoare politică?
Directorii vor fi angajaţi şi revocaţi de către Consiliul de Administraţie al şcolii, fără amestecul factorilor politici, inspectorate şcolare sau primari.
În această privinţă, ministerul emite doar o metodologie-cadru. Proiectul Legii Educaţiei Naţionale conţine însă şi propunere declarată deja neconstituţională.
Este vorba despre faptul că directorul şi directorul adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar nu vor putea fi membri de partid, pe perioada mandatului lor.
