Dacă va rămâne în forma actuală, noua Lege a Educaţiei Naţionale va schimba radical modul de conducere a unităţilor de învăţământ, înclinând balanţa dinspre cadre didactice spre părinţi şi consilii locale.
Şcolile vor fi conduse de consiliile de administraţie (CA) şi de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. La nivelul şcolii se păstrează şi consiliile profesionale.
Preşedinte CA din afara unităţii
Aşa cum propunea şi proiectul de lege anterior, CA are în componenţă doar 1/3 membri cadre didactice, aleşi de consiliul profesoral, la care se adaugă 1/3 părinţi şi 1/3 reprezentanţi ai consiliului local.
Preşedintele CA va fi ales prin vot, de jumătate plus unu dintre membrii săi, numai dintre reprezentanţi ai părinţilor şi ai consiliului local, care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă.
Directorul şcolii, membru de drept al CA, nu va mai putea fi ales preşedintele acestuia.
CA ia cele mai importante decizii: aprobă proiectul de buget, organizează concursul de ocupare a funcţiei de director, aprobă, la propunerea acestuia din urmă, directorul adjunct, evaluează performanţele profesionale ale angajaţilor, aprobă comisiile de concurs pentru angajarea cadrelor didactice şi validează rezultatul lor.
Contractul de management
Deşi, pe perioada exercitării mandatului, directorul şi directorul adjunct nu pot fi membri ai unui partid politic, aceştia vor încheia contract de management cu primarul, fără a mai implica Inspectoratul Şcolar Judeţean.
Totuşi, concursul organizat de CA se face pe baza unei metodologii a Ministerului Educaţiei, în prezenţa unui inspector şcolar.
Directorul şcolii poate fi eliberat din funcţie fie prin votul a 2/3 din membrii CA, fie prin decizia consiliului local, respectiv judeţean, dacă se constată neîndeplinirea contractului de performanţă încheiat cu aceste consilii.
În ambele situaţii, Inspectoratului Şcolar Judeţean are obligaţia să realizeze un audit. În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea interimară este preluată de preşedintele CA.
Opinii împărţite
Sindicaliştii, precum şi actualii directori pun sub semnul întrebării eficienţa managementului într-o unitate unde preşedintele CA va fi, practic, din afara zidurilor şcolii.
Valeriu Diculescu, liderul SIP Galaţi, declară că „CA are multe atribuţii, pe care nu le poate exercita cineva din afară. În plus, funcţia de preşedinte nu este remunerată sau, dacă ar lua bani, ar lua din fondurile şcolii”.
„Şi atunci, de unde motivarea? Apoi, dacă preşedintele său este un reprezentant al consiliului local, atunci poate face cam ce vrea la nivel de şcoală”.
Directoarea Colegiului Economic „Virgil Madgearu”, Marilena Râpă, a ridicat aceeaşi chestiune:
„Noi avem reprezentanţi ai părinţilor şi ai comunităţii locale în CA, dar rar îşi găsesc timpul necesar să vină la şedinţe”. Totuşi, directoarea a adăugat:
„Cred că, dacă e vorba despre descentralizare totală, directorul, ca ordonator terţiar de credite, trebuie să răspundă în faţa autorităţilor pentru managementul financiar”.
„Dar dacă autorităţile locale vor avea un rol aşa important, atunci ar trebui ca şi acestea să îşi ia rolul în serios, nu doar reprezentanţii şcolilor”.
Inspectorul şcolar general adjunct Onuţ Atanasiu consideră însă că tot directorul va avea responsabilitatea majoră în şcoală, conform aceluiaşi proiect de lege:
„Directorul se ocupă de toată documentaţia, pe care o prezintă preşedintelui CA. Singura problemă ar putea fi că o coaliţie de 2/3 din CA - reprezentând părinţii şi consiliul local - pot valida, în urma concursului, un director pe care nu îl doresc cadrele didactice”.
Dar eu cred că se va modifica, astfel încât cadrele didactice să reprezinte 50 la sută în componenţa CA”.
