O lege pentru neliniştea profesorilor

O lege pentru neliniştea profesorilor
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cu invocarea regelui Solomon, a replicilor dirijorului Celibidachi, sau a figurii ministrului Spiru Haret, cu opinii pro şi contra privind finalitatea propunerilor pe marginea proiectului Legii Educaţiei Naţionale, dar şi cu divagări-şablon de tip „nu se mai face şcoală ca înainte”, aşa s-a derulat, ieri, dezbaterea de la Prefectură, organizată de ISJ Galaţi, la care au participat reprezentanţi din părţile interesate de reforma în educaţie.

Deşi nu s-a întrecut măsura, n-au lipsit înţepăturile legate de politizarea şcolilor, iar participanţii au asistat la un schimb de replici între prefectul Cosmin Păun şi preşedintele SIP, Valeriu Diculescu, adaptat după replica deja celebră a ministrului Funeriu, „N-am văzut până acum profesori murind de foame”.

Miza financiară

Cum miza financiară în ce priveşte administrarea şcolilor va creşte, modul de conducere a fost unul dintre cele mai discutate aspecte.

Majoritatea au propus ca din Consiliul de Administraţie (CA), factorul decizional cel mai important în şcoală, să facă parte cel puţin 50 la sută cadre didactice şi doar restul de cel mult 50 la sută să fie reprezentanţi ai consiliului local şi ai părinţilor, cu varianta ca, la licee, în CA să fie membru şi un elev.

Însuşi prefectul Cosmin Păun a recunoscut că e practic imposibil ca cei 27 de consilieri locali să poată face faţă cu adevărat acestor atribuţii.

Directorul Colegiului „Alecsandri”, Vasile Ciuchină, a propus chiar ca acest consiliu să fie compus din cel puţin 60 la sută cadre didactice.

„Altfel, dacă liceul rămâne de trei ani, atunci părintele unui elev stă trei ani în CA, un consilier local stă patru ani, cât ţine un mandat de-al său. Şi profesorii mai schimbă şcolile”.

„Atunci, s-ar ajunge ca acel CA să se schimbe o dată la 3-4 ani, deciziile sale vizând probleme pe termen scurt, şi nu pe cele de pe termen lung”.

„Acceptăm şi ideile celor din afară, iar dacă vor fi de interes, nu cred că profesorii sunt atât de obtuzi încât să nu le accepte. Asta dacă vrem o lege şi o reformă de durată…”, a spus profesorul, dând exemplul lui Spiru Haret, care a păstorit învăţământul ani buni la rând.

Şi modalitatea de alegere a directorului, prin concurs organizat de o comisie propusă de CA, trebuie regândită.

„Una dintre mizele importante ale acestei legi este administrarea financiară a şcolilor, iar şcoala devine nefuncţională prin actuală formă a CA. Singurul scop este acela de a pune mâna pe finanţele şcolilor”, a spus şi liderul Valeriu Diculescu, punctând tocmai faptul că directorul este adus la tăcere.

Prefectul a spus însă că „menirea principală a comunităţilor locale este de a avea politici publice care să genereze dezvoltare economică şi implicit calitatea în învăţământ”

„Bacul, o parodie de examen”

Profesoara Tania Bogdan a criticat mai multe neconcordanţe între diferite articole din proiect, punctând mai multe aspecte.

Astfel, noua lege ar fi ruptă de realitatea privind baza materială a şcolilor (exemplu: programul „Şcoala după şcoală” nu poate funcţiona în orice spaţiu), iar titularii actuali nu ar şti la ce să se aştepte după aplicarea legii în forma actuală.

„În plus, Bacul cu două probe la scris e o parodie de examen, care nu va răspunde exigenţelor de după absolvire.

În concluzie, avem un document deloc limpede, o lege inegală pentru partenerii educaţiei -  elevi, părinţi, consiliu local - care se vrea o lege organică şi care vrea să reformeze fără să fie aşa”, a mai spus vicepreşedinta CJ.

Reprezentanţii sindicaliştilor mai vor ca în noua lege să fie reintrodusă titularizarea, dar şi să se renunţe la liceul de trei ani, adică la trecerea clasei a IX-a la gimnaziu.

Ei au spus că în noua lege se taie multe dintre drepturile actuale ale cadrelor didactice, ca exemplu decontul navetei, rămas la latitudinea autorităţii locale, şi au ridicat problema patrimoniului unităţilor de învăţământ.

Discuţii bifate?

Formală, cum au considerat-o unii participanţi, utilă ca exerciţiu de descoperire a problemelor şi de găsirea a soluţiilor, în opinia altora, dezbaterea pe tema proiectului legii a durat aproape două ore şi jumătate.

„Am impresia că discutăm pe o lege deja votată”, a spus însă Tania Bogdan, fostă inspectoare şcolară generală, despre proiectul Legii Educaţiei Naţionale, avizat de Guvern, într-o primă lectură, pe 17 martie”.

„Guvernul ar putea amâna cu o săptămână următorul pas – adică aprobarea proiectului în şedinţă, mai ales că cei invitaţi la diverse discuţii au semnalat că timpul de dezbatere a fost extrem de scurt.

Explicaţie foto: Propunerile sintetizate la întâlnirea de ieri, dar şi la alte discuţii cu cei din şcoli, ar urma să fie transmise Ministerului Educaţiei, ne-a asigurat conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi

Citit 1041 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.