Elevii de clasa a XII-a vor da examen oral la o singură limbă străină, părinţii chiulangiilor vor trebui să plătească amenzi usturătoare, iar religia nu va deveni opţională.
Acestea sunt câteva dintre amendamentele referitoare la învăţământul preuniversitar, aduse în Camera Deputaţilor proiectului Legii Educaţiei Naţionale.
Clasa a IX-a, tot la gimnaziu
La bacalaureat se va da examen la o singură limbă străină, nu la două, cum prevedea iniţial proiectul, iar elevii pot pica probele de competenţe dacă nu sunt bine pregătiţi.
La probele scrise, parlamentarii au completat sintagma „ştiinţe ale naturii” din proba pentru profilul real cu disciplinele fizică, chimie, biologie şi informatică, iar la uman vor putea opta între geografie şi istorie.
Religia nu va mai fi materie opţională, cum propunea Guvernul, şi se va studia până în clasa a XII-a.
Printre altele, deputaţii au majorat şi amenzile pentru părinţii care nu îşi trimit copiii la şcoală: între 1 şi 5 salarii medii pe economie, faţă de maximum 1.000 de lei, cât propunea Guvernul.
Deputaţii nu au renunţat la structura revoluţionară a învăţământului preuniversitar. Grupa pregătitoare va fi inclusă în ciclul primar, iar clasa a IX-a va trece la gimnaziu, astfel încât învăţământul obligatoriu de 10 ani să se finalizeze înainte de începerea liceului.
Totuşi, forma proiectului adoptată de către deputaţi prevede că structura ciclurilor de învăţământ nu va fi modificată până în anul 2020.
Titularizarea pe post, modificată
În ceea ce-i priveşte pe profesori, o modificare aşteptată de aceştia vizează angajarea în învăţământul preuniversitar.
Astfel, s-a renunţat la titularizarea făcută exclusiv pe post, iar la data intrării în vigoare a noii legi profesorii titulari îşi pot păstra dreptul dobândit în concursul naţional.
Unul dintre articole (81) prevede că „veniturile salariale şi extra-salariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ privat se stabilesc prin negocierea dintre conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare”.
La presiunea liderilor din învăţământ, deputaţii au modificat şi structura Consiliului de Administraţie (CA) al unităţii de învăţământ, astfel încât acesta va fi format din 50 la sută membri cadre didactice, 25 la sută părinţi şi 25 la sută reprezentanţi ai Consiliului Local, care nu pot fi cadre didactice în unitatea şcolară respectivă.
Directorul este membru de drept al CA, iar elevii de la nivelul tuturor ciclurilor şcolare vor putea fi observatori.
De asemenea, acreditarea sau autorizarea unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică va fi ridicată de minister doar la solicitarea inspectoratelor şcolare, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, în timp ce varianta Guvernului prevedea că autorităţile locale, cu avizul ministerului, puteau decide desfiinţarea unei şcoli.
Dezbateri în regim de urgenţă
Camera Deputaţilor a dezbătut proiectul Legii Educaţiei în regim de urgenţă, termenul de adoptare fiind 26 mai.
Forma proiectului iniţiat de Guvern a primit, la sfârşitul săptămânii trecute, raport favorabil din partea Comisiei de Învăţământ din această cameră, cu amendamente, cu 16 voturi „pentru” (PDL), 10 „împotrivă”, din partea reprezentanţilor PSD şi PC, şi 5 abţineri, ale liberalilor.
Camera decizională este Senatul, iar Comisia de resort a Senatului are 6 senatori PNL şi PSD, 5 senatori PDL şi UDMR, invers decât în Camera Deputaţilor în care majoritatea era deţinută de PDL şi UDMR.
