* „Fratele tău este legumă”, mi-a spus neurochirurgul *
Îi vom spune Gabriel – nu vrea să-i fie cunoscut numele adevărat. Are 25 de ani şi a crescut împreună cu fratele lui mai mare, Marian, într-un orfelinat gălăţean. Apropiaţi, băieţii au fost separaţi însă de ce le-a adus viaţa.
Gabriel şi-a închiriat un apartament de o cameră, la Galaţi, unde şi-a găsit de lucru în domeniul sanitar, iar fratele lui, Marian, de 31 de ani, trăia din munca cu ziua. Trăia… până în mai, anul acesta.
„…şi a murit”
Înlăcrimat, cu doliul în piept, Gabriel şi-a spus povestea la redacţia „Vieţii libere”, cu certificatul de deces al fratelui său în palme.
„A fost omorât în mai, la Smârdanul de Tulcea, unde lucra la Primărie. Un coleg de muncă l-a bătut până a murit. Nu ştiu ce s-a întâmplat acolo. L-au adus desfigurat la spital, iar neurochirurul mi-a zis în faţă că fratele meu e legumă şi că o să moară. …şi a murit. În două zile”.
Băiatul suspină amar, şi îmi arată câteva fotografii făcute cu telefonul mobil. Sinistru, dar ultimele lui amintiri cu fratele lui sunt cu acesta în coşciug, îmbrăcat în costum şi cu vată în nas, de la îmbălsămare.
Nedându-şi parcă seama de oroarea înfăţişată în poze, mângâie uşor ecranul.
Cine l-a omorât pe Marian?
„Îmi ştiu fratele – era un băiat bun, nu căuta ceartă sau scandal. Nu am bani să ajung la Tulcea şi nimeni nu vorbeşte cu mine. Cu ultimii bani, l-am îngropat pe fratele meu. I-am luat costum, coşciug şi i-am făcut şi pomenile”.
În final, Gabriel vroia să ştie doar atât: a fost prins ucigaşul lui Marian? Cine este el?
„Să plătească!”
„Crima s-a petrecut pe 15 mai, la Smârdan”, confirmă Daniela Condrea, purtătorul de cuvânt al Poliţiei din Tulcea. „Iar autorul, Dumitru Sandu, a fost reţinut pe o perioadă de 29 de zile – reţinerea prelungindu-se între timp cu încă 29 de zile -, şi se află în arestul Poliţiei Tulcea”.
Rămas singur pe lume, pe Gabriel nu îl poate mângâia nimic. Sau poate da? Cu obrajii umeziţii de lacrimi, tânărul mi-a spus apăsat la plecare: „Vreau să ştiu că cine i-a făcut asta lui Marian plăteşte”.
Să sperăm că nu vom ajunge niciodată să ştim ce simte un om care nu mai are nici un sprijin pe lume. Iar dacă pentru el contează că ucigaşul fratelui său este după gratii, cu atât mai bine.
