Unii elevi primesc note pe ochii frumoşi ai colegului de bancă. Ierarhia judeţeană cu mediile de admitere la liceu a scos la iveală şi câteva zeci de cazuri în care notele la română şi la matematică de la examenele naţionale sunt cu cel puţin două puncte mai mici decât media generală de la sfârşitul gimnaziului. Care e valoarea reală a acestor elevi?
Diferenţe care sar în ochi
Un elev care a terminat gimnaziul în Tg. Bujor are o medie de 8,66, pe când mediile obţinute la evaluările naţionale din clasa a VIII-a şi la tezele cu subiect unic din clasa a VII-a nu au depăşit nici măcar 5.
Asemănător este şi cazul unui alt elev din Galaţi, cotat cu o medie de 8,39 la sfârşit de ciclu gimnazial, dar cu 4,77 la evaluările naţionale şi cu 4,95 la tezele unice.
Discrepanţele sunt şi mai surprinzătoare când un absolvent de gimnaziu din Cavadineşti se laudă cu o medie finală de 9,58, în timp ce la examenele naţionale nu „a scos” mai mult de 6,62 şi, respectiv, 6,81.
Un altul, din Smârdan, este cotat înainte de a intra la liceu cu 9,83. Asta în timp ce prestaţia la examenele naţionale a fost una modestă, devreme ce se învârte în jurul mediilor de 7,05 şi 7,41.
Exemplele ar putea continua cu câteva zeci de cazuri, majoritatea din şcolile de la sate. De remarcat este faptul că nu există un revers al medaliei, adică note la testările cu subiectele naţionale mult mai mari decât media multianuală de la gimnaziu.
Notele mari, dezavantaj pe termen lung
„Notele din şcoală sunt foarte mari şi nu reflectă realitatea”, replică, la exemplele de mai sus, profesorul Romeo Zamfir, care predă matematică gimnaziştilor de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”.
„Poate este şi o presiune pe cadrele didactice, iar ca profesor îţi vine greu să îi pui note mici în timpul anului şcolar, ca să nu-i dezavantajezi faţă de colegi. Poate şi subiectele la evaluări au fost uşoare. Cert este că evaluările naţionale nu impun un mediu concurenţial între elevi, aşa cum ar fi în cazul unei admiteri organizate de liceu”, mai spune profesorul.
Inspectorul şcolar general adjunct Onuţ Atanasiu nu consideră că este o chestiune ieşită din comun ca un elev cu medie de peste 9 să obţină note de 7 la evaluările de la nivel naţional.
„Apoi, notele de la tezele de clasa a VII-a sunt mai puţin relevante, deoarece verifică materia din acest an şcolar. Semne de întrebare pun, într-adevăr, diferenţele mari între media multianuală şi notele de la evaluarea din clasa a VIII-a, unde se verifică materia din toţi anii de studiu.”
O profesoară de limba şi literatura română, care predă într-o şcoală din Galaţi, spune că tendinţa unor cadre didactice este aceea de a evalua clasa, şi nu elevul.
„Nu este un fenomen generalizat. În unele şcoli, elevul e catalogat în funcţie de ierarhia de la nivelul clasei. În plus, unii elevi sunt pregătiţi doar pentru a trece de un examen, nu pentru a dobândi cunoştinţe”.
„Practic, în acest fel, scade calitatea învăţământului dintr-o serie de licee cu elită, unde sunt admişi candidaţi pe baza mediilor umflate. Aceşti elevi reuşesc să facă faţă ştachetei, dar cu mare greutate”, mai spune profesoara de română, care a preferat anonimatul.
Admiterea, bazată pe portofoliu
Dacă este aprobată în forma actuală, noua Lege a Educaţiei va aduce mai multe examene naţionale de evaluare, organizate tot în şcoli, dar nu schimbă, în esenţă, sistemul de admitere la liceu.
Doar dacă numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor de la liceu, admiterea se va face luând în calcul, în proporţie de 70 la sută, Portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul gimnaziului şi doar în proporţie de 30 la sută nota obţinută la disciplina de admitere stabilită de liceu.
