Din nefericire, există o mulţime de gălăţeni care n-au nici un motiv să se bucure că nu se vor mai reduce pensiile cu 15 la sută. Motivul? Chiar şi fără nicio reducere, pensiile pe care le primesc în acest moment sunt atât de mici încât nu le ajung nici să trăiască, dar nici să moară.
Printre oamenii aflaţi într-o astfel de situaţie dramatică se numără mulţi dintre gălăţenii pensionaţi pe caz de boală. Drepturile încasate cu titlul de pensie de invaliditate sunt adesea mult prea mici chiar şi pentru a asigura traiul unui individ sănătos-tun.
Nici vorbă să îi ajungă unui pacient chinuit de cancer, de SIDA sau de alte boli care cu greu pot fi ţinute în frâu chiar şi în cazul oamenilor cu dare de mână, care au acces la tratamente inovatoare, oriunde în lume.
Boli grave, pensii mici
Potrivit unei informări oferite de Casa Judeţeană de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale Galaţi, pensia medie pe care o primeşte un gălăţean cu grad III de invaliditate, adică unul care şi-a pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, este de 511 lei.
Dacă ne gândim că în lunile de iarnă factura la întreţinere sare de 300 de lei şi că aceste cheltuieli urmează să fie cu peste 70 la sută mai mari, chiar ne întrebăm cum vor rezista pensionarii în anotimpul rece care vine.
Într-o situaţie de acest gen se află nu mai puţin de 3.209 persoane din oraş şi judeţ. Pentru persoanele cu grad de invaliditate II - care şi-au pierdut în totalitate capacitatea de muncă, dar nu au nevoie de însoţitor personal - pensia medie este de 552 lei. Mult prea puţin, am spune noi.
Şi suntem absolut siguri că cei 6.466 de gălăţeni care trebuie să se lupte zilnic cu greutăţile vieţii, dar şi cu vitregiile bolii, având doar aceşti bani în buzunar, ne dau dreptate.
Cei 679 de gălăţeni cu grad de invaliditatea I - care au nevoie în permanenţă de însoţitor personal - primesc în medie o pensie de 560 de lei, la care se adaugă indemnizaţia de însoţitor de 587 de lei pe lună.
Din câte ştim noi, în oraş, un însoţitor a ajuns să ceară chiar şi 1.000 de lei pe lună pentru a sta opt ore pe zi cu un bolnav. Aşa că ar fi inutil să remarcăm, din nou, că banii nu ajung, oricât de econom ar fi cel care îi administrează.
Din nefericire, şi în calculul cuantumului pensiei de invaliditate este esenţial gradul de cotizare. Iar cei care au avut ghinionul să se îmbolnăvească de tineri n-au decât să se hrănească din visul că vor ajunge vreodată şi la etatea pensionării la limită de vârstă.
335 lei pensie pentru leucemie
Cazul care a stat la baza documentării noastre este cel al Luminiţei F., o gălăţeancă de 39 de ani, care a fost diagnosticată, în urmă cu câteva luni, cu leucemie acută limfoblastică.
Pacienta şi-a pierdut în totalitate capacitatea de muncă, dar nu are nevoie de însoţitor personal permanent, aşa că a fost încadrată în gradul II de invaliditate.
Pensia pe care a primit-o este de fix 335 de lei - contravaloarea unei facturi de întreţinere, într-o lună geroasă de iarnă.
Cum ar trebui să lupte cu boala această femeie, gândind-se zilnic la ce urmează să pună pe masă, n-am putea să vă spunem!
Din nefericire, într-o asemenea situaţie disperată se află mulţi alţi gălăţeni. Cei care au rude şi prieteni, pot apela la bunăvoinţa acestora.
Pentru ceilalţi, doar Dumnezeu mai poate găsi o soluţie, de vreme ce statul către care au cotizat are treburi ceva mai importante!
