Am primit pe adresa redacţiei mai multe sesizări din partea locuitorilor din Şendreni. Mulţi dintre locuitorii din zona de lângă cimitir sunt deranjaţi de câţiva vecini iubitori de distracţie.
„Ghinionul meu este că locuiesc într-un cartier unde sunt familii tinere, dornice de distracţie şi muzică, indiferent ce zi a săptămânii este. Dar când vine ziua de vineri, sâmbătă sau duminică, e un adevărat calvar, aproape că nu-i stradă unde muzica să nu fie în floare. Când vine noaptea, unii uită că pe stradă mai locuiesc şi familii cu bătrâni bolnavi, cu copii mici”.
„Ca exemplu, într-o zi de luni, pe strada alăturată celei pe care locuiesc eu, muzica a răsunat încontinuu până marţi la ora 6 dimineaţa. Vă închipuiţi cum am dormit mare parte dintre noi, cei care a doua zi trebuia să plecăm la muncă”.
„Eu cred că în mare parte mulţi dintre ei nu lucrează, sau cei care mai capătă cu ziua sau ora câte ceva prin sat, îşi permit să doarmă până în prânz după cheful de noapte. Am ajuns să merg la rudele care locuiesc mult mai jos faţă de mine, unde zgomotul nu se mai aude, unde pot spune că este linişte şi mulţi au înţeles că nu-i corect să facă aşa ceva, ca să pot să mă odihnesc pentru ca a doua zi să merg la muncă”, ne scrie un localnic.
Reclamaţii fără rezultat
„Am sunat la poliţie, nu a răspuns nimeni. Repetând apelul, a fost zadarnic, ei nu prea răspund ziua, iar noaptea nici atât. Şi dacă nu-s chemaţi când este în toi muzica, cine ar mai crede că s-a întâmplat aşa ceva? Dacă ar întreba în stânga sau dreapta cine ar recunoaşte ceva, de frică ca nu cumva să apară în ochii acelui vecin că tocmai pe el îl deranjează asta”.
„De multe ori se mizează pe înţelegere şi respect că până la urmă cu venirea nopţii vor înceta, da’ de unde. Ei ştiu una şi bună, să se distreze cu muzică şi răcnete, că aşa e bine când muzica cântă”, se precizează într-o altă scrisoare.
„Mulţi dintre cei supuşi la astfel de cazne şi stres sunt deranjaţi, dar de frică să nu se afle că au sesizat organele în drept, preferă să îndure. Poate mulţi dintre ei nici nu ştiu că există o lege care ne protejează de aceste neplăceri.
De ce trebuie unii dintre noi să suportăm plăcerile lor zgomotoase, când legea e destul de clară? Ziua, pentru cei cu aceste plăceri, se prevăd anumiţi decibeli, iar după ora 22 muzica se dă în surdină. Nu mai vorbim de genurile muzicale pe care suntem obligaţi să le ascultăm.
Stimă şi respect
Toţi cei care ne-au scris ne-au rugat să nu le publicăm numele de frică să nu fie luaţi în vizor de petrecăreţi. „Am făcut sesizări la poliţie şi am avut de suferit. Poliţiştii din comună ar trebui să se plimbe pe străzi şi ar putea auzi cu urechile dumnealor ceea ce se întâmplă. Nu-i musai să meargă pe fiecare stradă, e suficient să meargă la distanţă de trei străzi şi ar auzi dacă cineva încalcă aceste reguli. Eu cred că nu-i aşa greu să depisteze cine încalcă această lege, auzind decibelii cum răsună noaptea până aproape de postul lor”.
„În lege este specificat foarte clar şi modul cum se desfăşoară unele obiceiuri, cum ar fi nunţile, botezurile, aniversările, în cazul când sunt făcute acasă. Chiar dacă ele au loc în comune sau sate, obligaţia celui în cauză este să ia un formular de la poliţie sau primărie, să obţină acceptul organelor locale şi eventual să fie anunţaţi vecinii de către cel în cauză. Fiecare ar înţelege. Cred că nu s-ar ajunge aici dacă nivelul de civilizaţie ar fi ridicat şi am înţelege că trebuie să ne respectăm reciproc, şi convieţuirea implică stimă şi respect” completează un alt localnic.
Problema oamenilor din Şendreni este destul de gravă şi, după cum susţin ei, dăinuie de foarte mult timp. E adevărat că fiecare trebuie să îşi respecte vecinii pentru ca, la rândul său, să fie respectat de aceştia. Ce se poate face însă când unii nu au nevoie de respect şi implicit nu respectă pe nimeni?
