* Tendinţă de alunecare în Dunăre * Un studiu la Proiect SA *
I-am cerut amănunte despre studiul comandat de către Primărie SC Proiect SA Galaţi chiar directorului general al instituţiei, ing. Mircea Chiriac (FOTO 2). Fost director al Trustului de Construcţii Galaţi înainte de Revoluţie, dumnealui ştie şi din perspectiva constructorului care este structura şi încărcarea Falezei. Proiect SA a primit şi comanda unui studiu de fezabilitate privind construcţia unui dig de apărare împotriva inundaţiilor, paralel cu Faleza Inferioară, chiar la poalele acesteia.
„De regulă, Faleza Superioară a reazemă pe Faleza Inferioară, la un plan la 45 de grade – ne explică specialistul, desenându-ne un profil. Ori, dacă aceasta este fleaşcă, încet-încet se produc planuri de alunecare. Ceea ce s-a întâmplat şi la Brateş…”.
„Recent, am găsit în zona Trecere bac o refulare: se umectează terenul la bază [a taluzului] şi are tendinţa să plece în Dunăre şi atunci toată partea asta (taluzul) are tendinţa să se rupă încet-încet şi se duce chiar şi cu blocuri. Asta-i problema!”
Echipă mixtă
Directorul general ne-a prezentat echipa: „Am un profesor la Bucureşti, care, împreună cu dl Coşovliu, de la mine (Proiect SA, n.red.) şi cu directorul de la IPTANA (Institutul de Proiectări Transporturi Auto Navale şi Aeriene - de proiectări infrastructură, cu o vechime de 55 de ani, n.red.), vor face o expertiză a întregii faleze”.
Apariţia inundaţiilor din această vară a readus pe tapet şi problema stabilităţii malului Falezei, zonă în care pe vremea comunismului au fost astupate, fără a fi compactate, foste gropi de gunoi, râpe şi s-au blocat o serie de văi naturale, apa de scurgere căutându-şi noi căi de scurgere pe sub pământ!
„În dreptul restaurantului Pescarul, până în dreptul SC Apă Canal, unde erau pe vremuri grajdurile Primăriei, era loc de aruncat gunoi, până la Dunăre. Faleza avea un singur taluz, cu mai multe râpe perpendiculare pe mal, astăzi nivelate”.
„De exemplu, la blocul R5, de pe strada Roşiori, am băgat piloni de beton armat şi am lăsat gunoiul acolo, pentru că era imposibil să scoţi gunoi de 20 de metri [adâncime], gunoi de grajd aruncat cu căruţele. Blocul acela e «lacustru» – e pus pe coloane şi n-a mai contat terenul din jur”.
„Dar aceasta se întâmplă şi în jurul „Pescarului”, de exemplu, şi din astea mai avem şi mai sus, unde a fost Trustul, avem asemenea râpe, care au fost şi dădeau în Dunăre, iar noi le-am astupat frumos…” spune acum fostul director al Trustului de Construcţii Galaţi.
„Undeva prin 1990, am avut un studiu al IJPIF-ului, cu foraje făcute la 35-40 de metri, profile, dar numai până la Prelungirea Brăilei. Şi acum am dat să se facă calcule de stabilitate, să vedem ce trebuie. Şi eu ştiu ce trebuie acum”.
(va urma)
