Cum ne îmbolnăveşte oraşul?

Cum ne îmbolnăveşte oraşul?
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Viaţa la oraş are, fără îndoială, farmecul ei specific. Din nefericire însă,  zgomotul, traficul, aglomeraţia, stresul, fast-food-urile, timpul tot mai îndelungat petrecut în spaţii închise - adică tot ceea ce înseamnă, într-o formă sau alta, viaţa orăşeanului de rând - ne îmbolnăvesc, încetul cu încetul.

Sigur că cei mai mulţi coloşi industriali investesc saci de bani în echipamente de mediu şi că maşinile noi sunt dotate cu tot soiul de dispozitive menite să reducă emisiile de noxe. Ne feresc aceste tehnologii de îmbolnăviri, de tratamente scumpe şi chinuitoare şi de o viaţă cenuşie? Producătorii lor şi fabricile sau combinatele care le cumpără spun că da.

Realitatea medicală îi contrazice însă: numărul bolnavilor diagnosticaţi cu tumori benigne sau maligne este în continuă creştere. Vârsta celor care află că suferă de maladii care - într-un timp mai lung sau mai scurt - îi vor ucide este şi ea în scădere. Iar specialiştii pun adesea îmbolnăvirile nu pe seama unor obiceiuri nesănătoase cum ar fi fumatul sau consumul excesiv de alcool, ci pe seama stresului şi a poluării.

Despre câteva realităţi fără de care nu prea ne putem imagina Galaţiul, dar care s-ar putea să ne macine zi după zi, vă spunem în cele ce urmează.

Zgomotul fiecărei zile

Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică a măsurat, la finele lunii iulie, zgomotul pe care îl făceau motocicletele câtorva împătimiţi care îşi propuseseră să-i ţină treji pe gălăţeni cât au ei timp de plimbare. Şi ce dacă zgomotele depăşeau suta de decibeli?

În toamna anului trecut, autorităţile gălăţene de mediu constatau că nivelul de zgomot de pe strada Brăilei scade aproape la jumătate, de la 91-92 de decibeli la 51-52, în condiţiile în care traficul s-ar opri.

Dar cum aşa ceva nu se poate întâmpla decât pentru experimente, e puţin probabil ca locatarii care au vedere la această stradă să aibă vreodată parte de linişte în adevăratul sens al cuvântului.

Noxele din aer

S-a mai întâmplat ca panoul de pe esplananda din faţa Casei de Cultură să indice o calitate excelentă a aerului, în ciuda faptului că la semafoarele din zonă îşi ambalează motoarele zeci de maşini. Întrebarea este: poate, în acest moment vreo autoritate să declare că nu este nocivă expunerea zilnică la poluanţi cum ar fi dioxidul de sulf, dioxidul de azot, monoxidul de carbon, benzen, pulberile din aer?

Evident că aerul ar putea fi şi mai poluat, dar fără nicio urmă de îndoială putem spune că ar putea fi şi mult mai curat! Apoi, în ciuda tehnologiilor de ecologizare folosite, majoritatea proceselor tehnologice sunt poluante.

Astăzi aşa, mâine la fel… până când o boală gravă îşi face cuib în trupul nostru. Şi nu aflăm cu siguranţă niciodată ce anume ne-a îmbolnăvit.

Alimente şi produse pe care folosim zilnic

Aproape tot ce folosim zilnic conţine substanţe care ne pot dăuna. Până şi apa de la robinet este purificată chimic. Tocmai de aceea, în ciuda faptului că îndeplineşte condiţiile generale impuse pentru consum, tot mai mulţi gălăţeni preferă să consume exclusiv apa minerală, plată sau carbogazoasă.

Apoi, multe dintre legumele şi fructele pe care le consumăm pentru a ne fortifica organismul au fost obţinute în condiţii artificiale, cu îngrăşăminte care pot conţine cantităţi mari de metale grele toxice. Nici conservanţii şi hormonii din alimente nu ne ajută cu nimic, ci dimpotrivă.

Oricum ar fi, obiceiurile alimentare ale unui orăşean cu stare materială medie sunt mult mai dăunătoare decât cele ale unui locuitor din mediu rural, unde tentaţia fast-foodurilor nu pândeşte încă la tot pasul şi unde mâncatul deasupra tastaturii e ceva mai rar întâlnit.

De asemenea, multe dintre produsele de îngrijire personală, cum ar fi cremele, şamponul, parfumurile etc - conţin substanţe care se pot dovedi vătămătoare, în timp. Până şi sprayurile pentru insecte sau odorizantele de cameră ne pot cauza suferinţe, în timp, susţin specialişti care au studiat aceste probleme.

Totuşi, pentru efectuarea unor studii relevante este nevoie de perioade îndelungate de timp şi, de regulă, de un număr impresionant de persoane care să se fi îmbolnăvit în urma unor condiţii de mediu sau a folosirii unui produs.

Bolile şi poluarea

Specialiştii susţin că printre afecţiunile cu cea mai mare incidenţă în rândul persoanelor expuse mediului poluat se numără cancerul mamar şi cancerul care se manifestă la copii. Apoi, putem vorbi şi despre tulburări neurologice cum ar fi maladia Parkinson, dar şi despre apariţia sindromului metabolic şi a diverselor tulburări hormonale. Nu în ultimul rând, s-a constatat că poluarea poate cauza probleme de fertilitate.

Pot apărea, în acelaşi fel, afecţiuni ca: astmul sau alte probleme respiratorii, artrita, eczemele, oboseala cronică şi depresia. Îmbătrânirea individului care trăieşte într-un mediu poluat va fi, cu siguranţă, accelerată.

Lupta pentru o viaţă mai sănătoasă!

De vreme ce un oraş nepoluat este, momentan, doar un ideal, cel mai bine ar fi să aveţi grijă de dumneavoastră. Consumaţi, pe cât posibil legume şi fructe care să fi fost produse într-un mod cât mai natural. Beţi multă apă, de preferinţă îmbuteliată.

Apoi, citiţi cu atenţie etichetele produselor cosmetice şi asiguraţi-vă că nu sunt nocive. Sau măcar că, în eventualitatea apariţiei efectelor secundare, veţi putea trage pe cineva la răspundere.

Nu fumaţi şi nu petreceţi mai mult timp decât este nevoie în spaţii în care se fumează. Aerisiţi des spaţiile în care vă petreceţi timpul. Obişnuiţi-vă să alegeţi conversaţiile faţă în faţă în defavoarea celor telefonice.

Nu în ultimul rând, evadaţi din tumultul oraşului cât mai des cu putinţă şi sfătuiţi-vă şi apropiaţii să procedeze la fel ca dumneavoastră.

Citit 1119 ori Ultima modificare Luni, 30 Noiembrie -0001 02:00

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.