Imediat după viitura din vară, toate autorităţile au fost de acord că trebuie realizat un studiu serios, care să aibă ca finalitate realizarea unor lucrări de apărare, astfel încât Galaţiul să nu mai fie ameninţat de Dunăre. Până acum însă, Guvernul nu a alocat fonduri pentru Galaţi.
Nemulţumirea a fost expusă, luna trecută, de viceprimarul municipiului Galaţi, Nicuşor Ciumacenco, acesta precizând că Guvernul nu a alocat decât 7 milioane de lei, pentru supraînălţarea digului de la Siret (Şendreni). Despre digurile de apărare la Dunăre şi la Prut, nimic însă!
Asta, în ciuda faptului că, spunea viceprimarul, potrivit unui studiu efectuat de Administraţia Naţională „Apele Române" (date transmise către Ministerul Mediului şi Pădurilor), digul Bădălan, de pe fluviul Dunărea, necesită refacerea protecţiei la taluzurile exterioare precum şi refacerea consolidărilor de mal, pagubele fiind de 9,2 milioane lei, iar îndiguirea râului Prut, la Brateşul de Jos, necesită completări la terasamentele în dig, pagubele fiind de 2,5 milioane de lei. Sume care se adaugă la cele 633.000 de lei, costurile municipalităţii gălăţene cu viitura din vară!
Studiu serios pentru o problemă pe măsură
Primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae, spune că administraţia locală a comandat, imediat după trecerea undei de viitură, un studiu de specialitate, în baza căruia să se ia măsurile pe viitor. Studiul, care a costat destul de mult (700.000 de lei) şi pentru care municipalitatea a fost criticată, este acum finalizat.
Două concluzii majore se desprind din acest studiu: e necesară construirea unui dig de protecţie, la Dunăre, de-a lungul falezei, pe o lungime de 2,5 km, dar şi realizarea unor lucrări de consolidare a malului falezei.
Studiul mai evidenţiază şi eterna problemă a Galaţiului – solul din loess, sensibil la înmuiere şi care conduce la fenomenul de tasare – dar şi faptul că, din cauza diferenţelor de nivel dintre cartiere (de la zero, nivelul Dunării, până la circa 45 de metri, Ţiglina IV), există serioase probleme în privinţa preluării apelor pluviale. În cazul ploilor abundente, apa curge cu viteză sporită prin canalizări, către Dunăre.
Însă, în Valea Oraşului, nivelul reţelei de canalizare este destul de scăzut, iar în cazul în care nivelul Dunării este crescut, apa nu poate fi deversată din canalizări în fluviu. Rezultatul: localnicii se inundă… prin canalizări. Scenariu care a îngrijorat şi în vară.
„Prin ISPA vom asigura dezvoltarea unei staţii de pompare-preluare de ape accidentele şi mă gândesc că şi în Valea Oraşului va trebui făcut un bazin de preluare a apelor accidentale. O altă măsură ce trebuie luată este consolidarea falezei, cu o sumă necesară de circa 100 de milioane de euro”.
„Vreau să spun un lucru aici: la întâlnirea de la Bucureşti cu statele riverane Dunării, preşedintele României, Traian Băsescu, a zis o vorbă cu care sunt de acord: ceilalţi au venit cu proiecte, ca să obţină bani, dar noi nu am avut. La noi, mentalitatea este alta: că de ce cheltuie primăria bani publici pentru studiul de la faleză”.
„Dar să revenim; o altă măsură ce se impune este construirea unui dig de protecţie, pe faleza noastră, care are 4,5 km. Vrem construcţia unui dig pe 2,5 km, adică începând de la Bac şi până dincolo de Pescărie să facem lucrări de îndiguire şi drenare… E greu până începem”, a declarat primarul municipiului Galaţi, Dumitru Nicolae.
