S-au împlinit luna trecută 115 ani de la nașterea sculptorului de talie internațională Idel Ianchelevici, deţinător al Ordinului de Cavaler al Artelor şi Literelor primit din partea Guvernului Franţei (1990), Membru de Onoare al Academiei Române (1992), artist care prin viața și prin debutul său artistic a fost legat de meleagurile gălățene
S-a născut pe 5 mai 1909, într-o familie înstărită de țărani evrei din Leova, oraș aflat în sud-vestul Republicii Moldova. A manifestat aptitudini pentru desen și modelaj încă din anii copilăriei. După ce a urmat școala generală la Cimișlia și liceul la Chișinău, a plecat în Belgia, unde l-a cunoscut pe pictorul Lucien Hock, care l-a ajutat să-și găsească de lucru ca ucenic gravor la o firmă care producea arme de vânătoare decorate artistic.
Militar în Regimentul 11 Siret
A revenit în țară și și-a efectuat serviciul militar în Galaţi, la Regimentul 11 Siret, perioadă în care a debutat artistic. La solicitarea comandantului regimentului, pasionat de artă, a realizat busturile a 14 voievozi români (Decebal, Mircea cel Bătrân, Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Ţepeş, Vasile Lupu, Alexandru Ioan Cuza etc.).
În 1929, a părăsit România şi a plecat iar spre Belgia. A urmat cursurile Academiei Regale de Arte Frumoase din Liege, iar la absolvire i s-a conferit premiul pentru sculptură. În 1945, după căsătoria cu Elizabeth Frenay şi obţinerea cetăţeniei belgiene, se mută la Bruxelles.
Cinci ani mai târziu s-a stabilit în Franţa, la Maisons-Laffitte. A obţinut o bursă din partea Guvernului belgian şi, în 1950, a plecat în Congo, unde a realizat numeroase sculpturi şi desene. A expus cu regularitate la Bruxelles şi în Franţa, în atelierul său din Maisons-Laffitte, la Muzeul Rodin, la Roysumont, Aix-en-Provence şi la Salonul Independenţilor de la Paris, la Salonul Orangerie de la Versailles. În acelaşi timp, şi-a organizat expoziţii personale în Israel, Olanda, SUA şi Canada.
Peste 20 de monumente de for public
Este autor a peste 20 de monumente de for public aflate în Belgia („Scufundătorul”, „Deţinutul Politic”, „Verbul”, „Apelul”, „Întâlnirea”, „Copilul”, „Tinere fete”, „Camille Huysmans”), Israel („Maternitate”, „Pentru renaşterea Israelului”), Franţa, Congo etc. Opera sa este găzduită de trei muzee care îi poartă numele, aflate în La Louvière (Belgia), Maisons-Laffitte (Franţa) şi Goudriaan (Olanda), dar şi de alte prestigioase instituţii din întreaga lume.
În 1935, a expus la Palatul Artelor Frumoase din capitala Belgiei, sub patronajul ambasadorului României, prinţul D. Ghica, fost ministru de Externe. În acelaşi an, a participat la realizarea Pavilionului României de la Expoziţia Internaţională de la Bruxelles. În 1976, cu prilejul vizitei de stat a suveranilor belgieni în România, Ianchelevici a deschis o expoziţie personală în holul Teatrului Naţional din Bucureşti, iar în 1985 a donat Muzeului Naţional de Artă al României zece sculpturi şi 276 de desene. De asemenea, a donat Ministerului Afacerilor Externe un portret în tuş al lui Nicolae Titulescu. O mare expoziţie cu lucrări ale sale a fost organizată în 2003 la Muzeul Naţional de Artă al României de către Ministerul Culturii şi Cultelor şi Comisariatul general pentru Relaţii Internaţionale al Comunităţii franceze din Belgia.
A realizat de-a lungul anilor ilustraţii la numeroase cărţi, dintre care cele pentru ”Eneida”, ”Georgicele” şi ”Bucolicele” de Virgiliu i-au adus, în 1979, Premiul Plantin-Moretus, la Târgul Internaţional al cărţii. Pentru meritele sale artistice, Guvernul francez i-a acordat în 1990 Ordinul de Cavaler al Artelor şi Literelor. Tot în acel an şi-a recăpătat cetăţenia română şi a fost distins doi ani mai târziu cu titlul de Membru de Onoare al Academiei Române (1992).
Donaţie pentru Muzeul de Artă Vizuală
Artistul nu a uitat faptul că a debutat la Galaţi şi în 1991 a revenit în oraşul de la Dunăre, prilej cu care a donat Muzeului de Artă Vizuală 14 sculpturi şi 50 de desene.
A încetat din viață pe 26 iunie 1994, la Maisons-Laffitte, Franţa.
În 2010, donaţia de la Galaţi a fost amplificată cu alte 76 de desene ale marelui sculptor, dăruite de doamna Helmi Veldhuijzen din Olanda, critic de artă, exeget al operei artistului cu dublă cetăţenie, română şi belgiană. Cu o parte din aceste lucrări de sculptură şi desen, muzeul gălăţean a organizat în 2012, în Sala „Ioan Simion Mărculescu”, o primă expoziţie, iar lucrări ale artistului au fost prezentate și în alte manifestări, ca de pildă „Destine artistice”, „Sculptura figurativă românească”, „Linia nud - Grafică de patrimoniu” etc.
"Arta trebuie să comunice sentimentul uman"
Atât sculpturile cât şi desenele din colecţia muzeului gălăţean, ca de altfel din întreaga sa creaţie, sunt prin tematica lor strâns legate de fiinţa umană şi de universul acesteia. Crezul său artistic era că „o operă de artă, indiferent de stilul ei, fie abstractă, fie figurativă, trebuie să comunice sentimentul uman în mod monumental… O sculptură, spunea artistul, trebuie să fie atât de vie, încât să coboare de pe soclu. Dar eu îi interzic să coboare, pentru că ea este sculptură!". Portrete, compoziţii, nuduri şi reliefuri realizate în bronz, marmură sau ghips sunt mărturia unui artist de o mare forţă creatoare, deplin stăpân pe mijloacele de exprimare de care dispune, capabil de sinteze şi de reducerea formelor la ceea ce consideră ca fiind esenţial. Compoziţiile cu cai sunt dinamice, modelajul are robusteţe, iar personajele exprimă fie exuberanţa adolescentină în prezenţa frumosului animal („Bucurie”), fie o stare sinonimă cu dezolarea („Cal şi călăreţ”). „Claudine”, „Tânără femeie şezând”, „Gisela”, ca şi medalioanele în relief „Cititoarele”, „Concurs internaţional de cântec” sunt expresii sugestive ale lumii copilăriei şi adolescenţei, în timp ce „Mamă şi copil” tratează tema maternităţii. Formele şi volumele au gingăşie şi candoare, linia este suplă, carnaţia este catifelată. Sculptorul modelează cu siguranţă, pătrunde în psihologia personajelor, le surprinde trăsături şi trăiri sufleteşti semnificative. Portretul de factură expresionistă al marelui umanist şi om politic belgian Jules Destrée este admirabil. Lucrarea „Lebedele” impresionează prin armonia proporţiilor, sensibilitatea modelajului şi atitudinea protectoare pe care pasărea-mamă o are faţă de puiul său, căldura şi dragostea aproape umană cu care aceasta îl hrăneşte.
Desenele, realizate în tuş şi creion, evidenţiază acelaşi profund interes al artistului pentru figura umană, preocuparea lui pentru a reprezenta omul în ipostaze şi atitudini dintre cele mai diferite. Îl întâlnim fie în tovărăşia calului, singur, în familie, pe câmp, mângâindu-şi pruncii, fie dialogând în varii împrejurări. Idel Ianchelevici este un excelent desenator, linia lui este subţire, elegantă, fluidă, mlădioasă şi rafinată. Compoziţiile cu cai sunt impecabile. Privindu-le, înţelegem cât de mult a iubit sculptorul acest frumos şi elegant animal şi cu câtă voluptate şi pasiune l-a imortalizat în toate perioadele creaţiei sale.
La 115 ani de la naștere, îi cinstim cu venerație memoria sculptorului Idel Ianchelevici, opera sa este rodul unuia dintre reprezentanții de frunte ai sculpturii figurative din secolul al XX-lea, iar faptul că o parte a creației sale se află în Muzeul de Artă gălățean datorită donațiilor făcute, este expresia recunoștinței artistului pentru ceea ce orașul de pe malul stâng al Dunării a însemnat în drumul devenirii sale artistice.
