Valuri de studenţi au participat astăzi la deschiderea anului universitar la „Dunărea de Jos”. Instituţia gălăţeană are o vechime de 63 de ani, însumează 14.500 de studenţi şi 1.350 de salariaţi (din care jumătate sunt cadre universitare) - cu alte cuvinte este un obiectiv socio-economic de o importanţă majoră pentru Galaţi.
Manifestăile au început cu un Te Deum oficiat la Catedrala Arhiepiscopală, iar deschiderea oficială a avut loc în sala de festivităţi din Corpul AE, redată în funcţiune astăzi, după 11 ani în care acolo s-au derulat lucrări de consolidare şi renovare. IPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos, a amintit faptul că în urmă cu 21 de ani au conferenţiat în acea sală Părintele Galeriu şi Părintele Rafail Noica, fiul marelui filosof Constantin Noica, dar şi un lucru mai puţin cunoscut, acela că în urmă cu mulţi ani, acolo a fost o capelă.
Arhiepiscopul Dunării de Jos a vorbit şi despre profesorii pe care i-a numit „înţelepţii zonei”, amintind că oameni cei mai boagţi nu sunt cei care câştigă mulţi bani, ci aceia care câştigă cei mai mulţi oameni. Pe studenţi i-a îndemnat: „Să preţuiţi, să înţelegeţi şi să duceţi mai departe prestigiul acestei instituţii – Alma Mater Galatiensis”.
Un rector realist
În discursul său, rectorul Viorel Mânzu a vorbit despre misiunea de a spori prestigiul Universităţii, sub auspiciile noii legi a învăţământului, despre normele ARACIS, care stabilesc indicatorii de performanţă, despre calificativul de „încredere ridicată” pe care instituţia gălăţeană l-a dobândit şi pe care trebuie să-l păstreze, dar şi despre misiunea primordială – aceea de a primi studenţi şi de a forma, cu dragoste şi dăruire, specialişti cât mai buni.
Rectorul a mai prezentat, pe înţelesul tuturor, locul Universităţii gălăţene – un onorabil loc 15, la recenta clasificare a celor peste 90 de universităţi româneşti - punând accent pe punctele forte: cercetarea ştiinţifică, activitatea didactică efervescentă în zona masteratelor, absorbţia de fonduri europene, dar recunoscând, totodată, şi două aspecte ce ţin de adaptarea la situaţia actuală: reorganizarea şcolii doctorale (soluţia fiind interdisciplinaritatea) precum şi necesitatea întăririi activităţii practice a studenţilor. Cadrelor universitare tinere, pe care le-a numit „barometrul vieţii universitare”, rectorul le-a adresat rugămintea de a nu lua calea Occidentului şi de a se alătura echipelor ce deruează proiecte europene.
