STRIGĂT în PUSTIU (sfârşitul ucigaşului de păsări)

STRIGĂT în PUSTIU (sfârşitul ucigaşului de păsări)
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou"

O strig adeseori... poate m-aude.../ o strig încet, din ce în ce mai stins -

sunt poamă coaptă printre poame crude,/ închin cuvântul, mă declar învins!

Ce rost mai are... când se face seară/ şi cuibul ei rămâne trist şi gol,

când clopotul vecerniei pogoară/ vremea şi timpul marelui obol?!

Când ştiu că nu-i nici vorbă de-ndurare/ în ceastă judecată pentru tot,

când văd că orice fel de aşteptare/ în rugă nu dă-n mugure şi-n rod,

iar semnul crucii parcă nu mai bate/ până la cel judecător de sus,

fiindcă nu-s cu mâinile curate/ şi sunt naiv, proscris şi îndeajuns -

mă cotropeşte-un fel de lungă noapte/ şi-un fel de resemnare, dinadins:

sunt poamă crudă printre poame coapte,/ închin cuvântul, mă declar învins!

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 2635 ori Ultima modificare Marți, 12 Noiembrie 2024 15:41

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.