Numele de alint cu care îi botezăm pe cei dragi au rădăcini în inconştientul nostru şi legătură cu imaginea pe care o asociem persoanei alintate. Luaţi o coală şi înşiraţi pe ea cele mai memorabile momente ale vieţii voastre. Chiar dacă nu considerăm memorabil momentul în care am atins o pisică, ne amintim că e o plăcere jocul cu ea, şi torsul ei de atât de multă atenţie şi dragoste oferite. O simbioză afectivă... nu-i aşa Pisi? Dar aroma şi gustul piersicii coapte care te umplea de plăcere? Îţi aminteşti Piersicuţo?
"Condimente" sonore
Nu doar copilăria ne amprentează viaţa cu nume de alint! Există vârste în care plăcerea are nevoie de noi „condimente” sonore, iar atunci când pasiunea explodează apar nume de alint care să stimuleze. Ce îl poate opri pe un Bondărel să sărute romantic Guriţa? Şi dacă Bondărel şi Guriţa vor avea o viaţă minunată împreună, copii lor, probabil Dovlecel şi Gărgăriţa, se vor simţi mai iubiţi şi într-o legătură specială cu părinţii lor atunci când vor fi strigaţi şi, întrebându-se ce a fost mai întâi, alintul sau persoana alintată, vor duce mai departe zestrea exprimării.
Atenţie!
Alintul, blânda strigare a afecţiunii, poate provoca disconfort atunci când este folosit fără discernământ, ba chiar poate afecta imaginea de sine a persoanei în relaţia cu ceilalţi. Fiind, prin definiţie o caracteristică a dragostei şi a intimităţii aparţine aproape în exclusivitate zonei intime a fiecărei persoane şi în cazuri rare zonei de socializare. Nu cred că Dovlecel s-ar simţi bine să se audă alintat într-o întâlnire de afaceri, când Gărgăriţa este lângă el, şi nici ea să fie prezentată drept "Gărgăriţa mea!".
Nu am uitat de copilul sau adolescentul cărora le poate fi contestat drumul către maturitate dacă prietenii sau colegii vor auzi de Bombonel şi Gogoşica. Vă amintiţi cât de atenţi eram în copilărie la ceea ce spuneau părinţi despre noi. Deci alintul este un mod de a întări prin exprimare ceea ce simţim în legătură cu o persoană. Sunt acele cuvinte care ne transmit pe mai multe nivele de comunicare că suntem importanţi şi iubiţi, valorizaţi ca persoană şi investiţi cu dreptul de a primi şi pe această cale, dragoste, plăcere şi o stare de bine.
Psiholog-psihoterapeut Răzvan Marian Stoian (www.razvanstoian.com)
