Potrivit medicilor nutriţionişti, pâinea albă este cea mai neinspirată alegere, dintre toate tipurile de produse de panificaţie * Specialiştii spun că, de fapt, pâinea nici măcar nu are o valoare nutritivă
Suntem cei mai mari consumatori de pâine din Europa. Studiile efectuate în ultimii ani arată că fiecare român mănâncă anual 97 de kilograme de pâine. Foarte puţinii sunt însă cei care mai coc pâinea acasă. Majoritatea preferă varianta mult mai rapidă şi lejeră a cumpăratului de la hypermarket sau de la magazinul de la parterul blocului. Feliată sau nu, ambalată sau direct de pe raft, 8 din 10 români preferă pâinea albă în locul celorlalte sortimente.
Fără valoare nutritivă
Este, însă, cea mai neinspirată alegere, dacă ţinem seama de faptul că, dintre toate tipurile de pâine, cea albă are o valoare nutritivă aproape nulă. „Singurul beneficiu al pâinii albe este că, prin conţinutul bogat de amidon (glucide), asigură o parte din energia necesară organismului. În schimb, acest produs de panificaţie nu conţine nici fibrele şi nici vitaminele sau sărurile minerale necesare organismului, deoarece acestea au fost eliminate în mare parte pe parcursul procesului de rafinare a făinii. De asemenea, deşi pe ambalaj este specificat un conţinut de aproximativ 9 grame de proteine, acestea au o valoare biologică inferioară, mult sub cea a proteinei găsită în ouă, spre exemplu. În cazul copiilor, mai ales, proteina găsită în pâine (glutenul, n.a.) poate duce la apariţia anumitor reacţii de intoleranţă”, explică medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu.
Cum ne îngraşă pâinea?
Chiar şi singurul beneficiu oferit de pâinea albă este doar unul relativ. Astfel, potrivit doctorului Moroşanu, energia obţinută din pâine am putea să o luăm la fel de bine şi din cerealele integrale, pastele din cereale integrale sau din fructe. O dovadă care susţine această teorie stă în faptul că în alte ţări europene pâinea este consumată în cantităţi mult mai mici. „Pâinea albă are indexul glicemic (puterea unui aliment de a creşte glicemia după masă n.a.) cel mai crescut. Creşterea glicemiei determină mărirea secreţiei de insulină, fenomen ce stă la baza predispoziţiei spre îngrăşare a persoanelor care consumă foarte multă pâine. Spre exemplu, pentru aceeaşi cantitate de calorii consumate, orezul duce într-o mai mică măsură la creşterea glicemiei” mai spune specialistul citat.
Dacă totuşi nu putem renunţa la pâinea albă, medicul nutriţionist ne recomandă cel mult două sau trei felii la fiecare dintre cele trei mese principale ale zilei.
Pâine cu soia şi esteri
Pornind de la definiţia pâinii - produs de panificaţie obţinut din amestecul făinii albe cu apă, la care se adaugă drojdie de bere pentru fermentaţia amidonului din făină - rămânem miraţi dacă citim o etichetă de la pâinea găsită în comerţ. Alături de cele trei ingrediente amintite, producătorii adaugă şi sare (într-o cantitate neprecizată pe etichetă), făină de soia, emulgatori, vitamina C, ca antioxidant, cisteină, ca agent reducător şi alte substanţe, numite generic enzime de panificaţie. „Emulgatorii şi stabilizatorii sunt adăugaţi în pâine cu scopul de a conserva produsul. Tot ceea ce este adăugat pe lângă făină, apă, drojdie şi sare nu are, în cel mai fericit caz, nicio contribuţie nutritivă”, adaugă dr. Moroşanu.
Făina de soia, pe lângă faptul că aduce un surplus de proteine cu valoare biologică scăzută, duce şi la creşterea nivelului de hormoni estrogeni (hormonii sexuali feminini). Aceştia sunt incriminaţi pentru dereglaje hormonale atât la femei, cât şi în cazul bărbaţilor.
Opţiuni limitate
Ce ne rămâne de făcut pentru a evita astfel de capcane alimentare? Pâinea gătită în casă, chiar şi cu ajutorul unei maşini special făcute pentru acest lucru, iese de multe ori din discuţie. În graba zilei de azi şi cu grija zilei de mâine, nu ne mai rămâne suficient timp şi pentru o astfel de activitate casnică. O soluţie ar fi cumpărarea pâinii de la raftul de produse bio. Preţul de circa 5 lei bucata, în comparaţie cu 1 leu, în medie, pentru o franzelă albă, face însă ca pâinea bio să fie o alegere doar pentru o mică parte a populaţiei. Mai mult, nici produsele eco nu sunt total scutite de existenţa E-urilor. O opţiune ar fi şi producătorii casnici, care fac doar cantităţi mici de pâine, cu respectarea reţetei tradiţionale. Problema acestora, însă, este lipsa cvasigenerală a promovării produselor.
Sfatul nutriţioniştilor este să reducem cantitatea zilnică de pâine şi să o alegem doar pe cea obţinută din făină neagră. Nici aici, însă, lucrurile nu stau cu mult mai bine. Despre pâinea neagră şi variantele sale vom vorbi săptămâna viitoare.
