* Din diverse cauze, dar mai ales ca urmare a schimbărilor climatice vizibile şi în ţara noastră, medicii sunt nevoiţi acum să trateze boli despre care înainte se putea citi doar în tratatul de medicină, la capitolul dedicat bolilor tropicale
O astfel de afecţiune este şi infecţia cu virusul West Nile. Chiar dacă apare destul de rar şi exclusiv vara şi în prima parte a toamnei, boala cauzată de virusul Nilului de Vest poate pune oricui viaţa în pericol.
Primul lucru care trebuie ştiut este faptul că simptomele de început ale infecţiei cu virusul West Nile nu sunt deloc specifice. Acest lucru înseamnă că ele sunt lesne confundate cu cele ale altor boli. Pot apărea greaţă, vărsături, febră, durere de cap, precum şi o alterare a stării generale de sănătate. Odată intrat în corp prin înţepătura ţânţarului purtător, virusul Nilului de Vest duce la apariţia unei forme de meningită.
„Spre deosebire de alte tipuri de meningite, în marea majoritate a cazurilor de infecţie cu West Nile evoluţia este una favorabilă, dacă tratamentul este aplicat din timp. Când infecţia avansează, apar şi alte simptome care ne trimit cu gândul la o posibilă encefalită sau la o meningoencefalită. Durerile de cap se intensifică, devenind insuportabile, ceafa este rigidă şi apar frisoanele cauzate de febră. Toate aceste simptome se amplifică, dacă bolnavul se află în apropierea unei surse de lumină, indiferent dacă aceasta este naturală sau artificială. Netratată imediat, infecţia duce la dezorientarea în timp şi spaţiu, la tulburări de cunoştinţă, la comă şi chiar la deces”, explică dr. Mihaela Debita, medic epidemiolog şi managerul Spitalului Clinic de Urgenţă Galaţi.
Fără vaccin şi tratament propriu
Până în prezent nu există un vaccin sau un tratament specific pentru boala West Nile. Din acest motiv prevenţia este cu atât mai importantă. Specialistul citat recomandă ca, dacă ieşim pe înserat sau noaptea din casă, să purtăm haine cu mâneci lungi şi să protejăm pielea neacoperită cu un spray împotriva ţânţarilor. “Este indicat, de asemenea, ca ferestrele să fie prevăzute cu plase fine. Dacă locuim în apropierea unor bălţi se impune asanarea acestora. Ca o responsabilitate, de data aceasta pentru autorităţile locale, este şi stropirea cu insecticid a zonelor cu verdeaţă, precum şi a gospodăriilor în care se cresc animale”, adaugă dr. Debita.
De unde vin ţânţarii purtători
Nu se ştie exact cum a ajuns la noi acest virus. West Nile este foarte des întâlnit în Egipt, Iordania, Israel, Orientul Mijlociu, India şi în câteva foste state ale Uniunii Sovietice. Autorităţile au identificat ca posibile cauze ale răspândirii virusului vijeliile, păsările migratoare sau diferite mamifere mari şi mici.
„Circuitul virusului este de la păsări la ţânţari şi iar la păsări. În acest ciclu pot fi implicate şi alte mamifere, incluzând aici şi omul. Deşi infecţia este transmisă prin înţepătura ţânţarilor, insectele preiau virusul de la păsări. Din acest motiv, este foarte importantă curăţarea coteţelor şi vaccinarea conformă a păsărilor”, mai spune sursa citată de noi.
De la înţepătură pot trece între trei şi 15 zile până ce apar simptomele. În această perioadă asimptomatică are loc incubaţia virusului.
Program de supraveghere la nivel naţional
În România, prima epidemie cu West Nile a fost confirmată în anul 1996. Anul următor a fost implementat un sistem de supraveghere şi protecţie în judeţele riverane Dunării. Perioada vigilentă este cuprinsă între lunile mai şi octombrie. În anul 2009, ca urmare a apariţiei unui număr tot mai mare de cazuri la om, sistemul de protecţie s-a răspândit şi la nivelul celorlalte judeţe.
În anul 2010, România a trecut printr-o nouă epidemie cauzată de infecţia cu virusul West Nile. În 2007, 2010 şi 2011, în Galaţi s-a înregistrat câte un caz confirmat de infecţie cu West Nile. Anul trecut, ca şi anul acesta, până în prezent, nu a fost confirmat niciun caz în judeţul nostru.
Prima condiţie pentru confirmarea infecţiei este prezenţa febrei. „Medicul va preleva şi o probă de lichid cefalorahidian de la pacient pe care îl va trimite către Institutul Cantacuzino, în vedera confirmării sau a infirmării infecţiei. Trebuie spus că orice caz suspect se raportează către Direcţia Judeţeană de Sănătate Publică în cel mult 24 de ore, deoarece reprezintă o urgenţă epidemiologică”, concluzionează dr. Debita.
