Cea mai veche menţiune despre un altar al Sfântului Dimitrie este din 30 aprilie 1618, când domnul Radu Mihnea (1616-1619), cu binecuvântarea mitropolitului Mitrofan al Huşilor, „întărea egumenului Galaction de la Mănăstirea Sfântul Sava din Iaşi, „o biserică - cu viile ei - în târgul Galaţi, cu hramul Sfântul Dimitrie, ctitorită de Crâstea, mare vornic, strămoş al familie Conachi, dăruită de soţia Anghelina”, reţinem din Credinţă, istorie şi cultură la Dunărea de Jos, 2005. Posibil ca edificiul să fi fost ridicat în aprilie 1603. Istoricul Paul Păltănea ne relata (într-un interviu publicat în anii din urmă) că biserica era una din cele opt altare din Galaţi care existau aici în septembrie 1641. Era din lemn, acoperită cu şindrilă şi paie. Pe la 1618, biserica era un fel de „metoc” al Mănăstiri Sfântul Sava Iaşi. Existenţa bisericii a fost menţionată, în mai 1653, şi de Paul de Alep, secretarul patriarhului Macarie al Antiohiei, aflat într-o călătorie în Ţările Româneşti. Sfântul Altar dăinuia la mijlocul veacului al XVII-lea şi, posibil, să fi fost închinat, la 1797, Mănăstirii Esfigmenu, de la Muntele Athos. Se crede că a fost doborâtă la cutremurul din 1802. Tot istoricul Paul Păltănea ne relata ca e posibil ca aşezarea să fi devenit mănăstire, anume "Mănăstirea Badiului", şi era situată cam pe unde este acum restaurantul „Pescarul”.
A doua biserică închinată Sfântului Dimitrie a fost o mănăstire ridicată pe la 1641, de Voievodul Vasile Lupu. A fost zidită pentru a o întâmpina pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, ale cărei Moaşte au fost aduse de la Constantinopol în Moldova, pe calea apei, prin Galaţi. După secularizarea averilor mănăstireşti, în 1863, a devenit biserică de mir. În 1872, starea sa nu era foarte bună, în 1886 a fost închisă. Fără acceptul Episcopiei, biserica a fost dărâmată pe la sfârşitul lui 1897, începutul anului 1898.
Ctitoria din "cartierul fără preot"
Cel de-al patrulea altar închinat Sfântului Dimitrie a fost ridicat în cartierul Aviaţie (Micro 39 B), după 1990, la câţiva ani de la strămutarea (în 1986) gălăţenilor din cartierul Bădălan. Piatra de temelia la frumoasa Biserică „Sfântul Dimitrie” din cartierul Aviaţie a fost aşezată în 13 septembrie 1991, din binecuvântarea Înalt Prea Sfinţitului Antim Nica. Proiectul îi aparţine doamnei Liliana Buhoci, iar sfinţirea Altarului - o zidire ridicată în stil ştefanian - a fost săvârşită la 17 ianuarie 1993.
"În cartierul fără preot" - cum este numită zona Aviaţiei - după anul 1995, slujirea a fost continuată de părintele paroh Meluţă Lupu, consilier eparhial, şi de părintele coslujitor Gh. Buruiană. Din 1999, au fost continuate lucrările la noul edificiu bisericesc, părintele consilier Meluţă îndrumând lucrările de pictură. Artistul Ciprian Buzuloi este cel care a îmbrăcat Biserica "Sfântul Dimitrie" din Aviaţie în haină bizantină. Întreaga lucrare a fost sfinţită în 30 septembrie 2001, de Înalt Prea Sfinţitul Casian al Dunării de Jos, sărbătoare la care câteva mii de creştini au trecut prin altarul Sfintei Biserici.
Astăzi, Biserica are un aşezământ social şi o capelă mortuară şi mulţi credincioşi care fac biserica neîncăpătoare. În ultimii trei ani s-a alăturat slujirii părintele paroh Gelu Aron, secretar eparhial. O activitate intensă este aici în privinţa educării duhovniceşti a copiilor şi tinerilor.
