* La etichetarea produselor se ajunge până la abateri penale, au precizat specialiştii prezenţi la discuţia de la sediul "Vieţii libere"
Preţul este etalonul de care nu puţini gălăţeni ţin seama atunci când cumpără de mâncare. Urmează apoi etichetele strălucitoare şi frumos colorate, care "fură privirea" cumpărătorului, şi care, în majoritatea cazurilor, reprezintă alegerea cea mai puţin inspirată. În ciuda numeroaselor campanii de informare, expresia "alimentaţie sănătoasă" rămâne încă o enigmă pentru mulţi dintre gălăţeni. Din dorinţa de câştig imediat şi prin orice mijloace, profitând tocmai de nivelul deficitar de informare a consumatorului, unii producători ocolesc cu graţie legea. Cum ştim ce drepturi avem şi cum putem evita să îngroşăm rândurile victimelor campaniilor abile de marketing? Iată ce cred specialiştii direct implicaţi în producerea de alimente, aplicarea legislaţiei în acest domeniu şi tratarea bolilor care au la bază o alimentaţie dezechilibrată.
Din 2014 etichetarea nutriţională obligatorie
"Pe durata campaniei de presă "Ştii ce mănânci?", nu de puţine ori ne-am lovit de dificultatea de a citi etichetele de pe produse, fie pentru că acestea erau scrise cu caractere foarte mici, fie pentru că literele nu se distingeau de culoarea de fond. Chiar dacă sunt bine informaţi şi au grijă să citească din ce este alcătuit alimentul pe care intenţionează să-l cumpere, multe persoane renunţă în faţa unei asemenea etichete. Alte etichete nu conţineau toate informaţiile relevante, astfel încât alegerea nu ar putea fi făcută în deplină cunoştinţă de cauză. Se vorbeşte de ceva vreme despre etichetarea nutriţională a produselor alimentare. Ar fi interesant să ştim când vom găsi în magazine astfel de etichete", a precizat medicul nutriţionist Magdalena Moroşanu.
"Etichetarea nutriţională a produselor alimentare ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2014. Producătorii nu vor putea avea scuza că nu au avut timp să se conformeze acestei reguli. La noi însă lucrurile se încurcă încă de la nivel legislativ, fapt ce va produce întârzieri. Astfel, mai mult ca sigur nu vom vedea etichetare nutriţională de la începutul anului viitor, mai ales că nu a fost nici măcar testată, cu o singură excepţie. O astfel de etichetă presupune existenţa unui sistem de semnale de genul barelor sau a culorilor dispuse sub forma unui semafor, pe baza cărora consumatorul, informat în prealabil, să poată recunoaşte cât de benefic sau de potenţial dăunător este un aliment pentru consum. Lucrurile sunt însă extrem de complexe şi există şi o oarecare dezinformare la nivel global. O să vă dau doar un exemplu: produsele pe bază de carne sunt indicate ca sursă zero de hidraţi de carbon. Excepţie fac alimentele preparate din ficat sau creier, însă nici aici proporţia nu trebuie să fie mai mare de 3 la sută. Aş întreba acum însă câţi dintre producători respectă această regulă? Sunt produse în care s-a descoperit, în urma analizelor, şi adaosuri de amidon de până la 40 la sută. Asemenea producători pot fi daţi în judecată, fiind vorba de abateri cu caracter penal. Povestea începe imediat după Revoluţie. Înainte nu aveai voie să pui amidon în produsele pe bază de carne. Ar trebui ca Asociaţia diabeticilor din România să ceară etichetarea cu bulină roşie a produselor care conţin amidon. Astfel, riscăm ca oamenii să sufere. O bătrână care are diabet merge la magazin şi cumpără cel mai ieftin produs, care bineînţeles conţine şi cel mai mult amidon. Mâncând acel produs ea îşi va da peste cap tot tratamentul. Aici este problema şi tot aici cred că ar trebui luate măsurile cele mai energice", este de părere prof. univ. dr. Petre Alexe, decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor din cadrul Universităţii "Dunărea de Jos" Galaţi. Doctor Moroşanu susţine că un cumpărător neavizat poate ajunge chiar şi la comă diabetică, dacă va consuma o cantitate mai mare dintr-un produs care conţine amidon aproape la jumătate din compoziţie, acest lucru necesitând de urgenţă un sistem de sancţiuni.
"La controalele pe care le facem depistăm într-adevăr produse care nu au trecut amidonul pe etichetă. Acest lucru este foarte grav, în special pentru cei cu diabet. Dar şi ceilalţi consumatori sunt astfel păcăliţi. Din păcate, din cauza lipsei de bani, nu avem posibilitatea de a face toate analizele de bază. Dacă oblig un producător să facă o analiză şi ea iese conformă cu normele actuale, atunci Comisariatul pentru protecţia consumatorilor trebuie să suporte toate cheltuielile. Este vorba despre sume mari pe care nu le avem la dispoziţie", a declarat comisarul Cristina Creţeanu, din cadrul Comisariatului Judeţean pentru protecţia consumatorilor Galaţi.
