Municipiul Galaţi a produs în perioada ianuarie - noiembrie 2013 aproape 92.000 tone de gunoi * Doar 350 de tone de hârtie şi carton, 28 de tone de PET-uri şi 515 tone de compost au fost valorificate
Cei 231.000 de locuitori ai Galaţiului au produs anul trecut, din ianuarie până în noiembrie, 91.944 tone de gunoi, respectiv aproximativ o tonă de fiecare familie, însă cantităţile de deşeuri reciclabile intrate în staţia de sortare sunt cu mult mai mici, potrivit statisticilor secţiei de depozite şi reciclare de la Ecosal. Totodată, volumul deşeurilor valorificate este şi mai mic decât cel care a intrat în staţia de sortare.
Astfel, în perioada menţionată, au intrat doar 590 de tone de deşeuri de sortat (0,7 la sută din cantitatea totală), dar Ecosal a reuşit să valorifice puţin peste 456 de tone. Totodată, în staţia de sortare au mai intrat 131 de tone de deşeuri municipale provenite de la coşurile stradale sau de la maşini la care s-a constatat că deşeul menajer are o pondere mai mare de material reciclabil, din care au putut fi valorificate încă 26 de tone de deşeuri reciclabile. Din totalul de 482 de tone de material valorificat, au fost 350 de tone de hârtie şi carton, 28 de tone de PET-uri, 2,7 tone de metal şi 78,6 tone de sticlă. De asemenea, au fost prelucrate 2.258 tone de deşeuri pentru compost, dar numai 515 tone au putut fi valorificate.
Dezordine şi hoţie
Staţia de sortare ar trebui să primească numai materiale presortate în punctele de colectare, iar sortarea se face manual. După sortare, hârtia, cartonul şi PET-urile sunt presate şi îmbalotate, iar cutiile de aluminiu sunt tocate. Printre hibele sau obstacolele selectării deşeurilor se numără în continuare amărâţii care fură resturile, în încercarea de a le valorifica la centrele de colectare, aşa cum a remarcat în nenumărate rânduri şi şeful Unităţii de Implementare a Proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache, dar şi cetăţenii care încă nu s-au obişnuit cu sistemul şi aruncă în continuare resturile menajere laolaltă, neselectiv.
„Cu cât conştientizarea este mai bună, cu cât sistemul informal este mai bine pus la pământ, cu cât Serviciului Public Ecosal i se asigură exclusivitatea, cu atât veniturile municipiului Galaţi din colectarea selectivă pot creşte. Sistemul informal nu a apărut de bunăvoie şi nesilit de nimeni, este ghidonat din spate de firmele care colectează PET-uri, sticle şi hârtie. Fără firmele din spate, hoţii de PET-uri şi carton poate s-ar opri”, ne explică şeful Unităţii de Implementare a proiectului ISPA Deşeuri, Mircea Ostache.
Astfel, cu cât cetăţenii se obinuiesc să facă selecţia deşeurilor încă din casă, cu cât centrele de colectare dispar, cu atât programul va funcţiona mai bine, iar municipalitatea ar putea câştiga mai mult de pe urma vânzării materialelor recuperate.
Potrivit Ecosal, numărul punctelor cu probleme, în care mizeria pur şi simplu este împrăştiată pe lângă tomberoane, depăşeşte cu mult 100. Iar lista oferită de către Ecosal nu cuprinde numai zone şi cartiere mărginaşe, ci şi puncte care sunt localizate în centru. Potrivit listei negre, toate cartierele au zonele lor în care mizeria stă înşirată pe jos, în afara containerelor, de la Ţigline, Mazepe şi Centru până în Dunărea, Aviaţiei şi Barboşi.
