* Valoarea medie a “atenţiilor” date de către pacienţi în spitalele din România este de 424 de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 95 de euro
O cercetare efectuată pe un eşantion reprezentativ de 2.376 de angajaţi din sistemul sanitar românesc a relevat că numai 6 la sută dintre respondenţi au recunoscut existenţa condiţionării actului medical de o sumă de bani, însă procentul "este mult mai mic decât cel indus de frecvenţa cu care acest aspect este vehiculat”, potrivit studiului.
Medicii, principalii beneficiari
"Proporţia de aproape 6 la sută este îngrijorătoare atunci când vorbim de condiţionarea actului medical, aceste cazuri înscriindu-se în categoria a ceea ce opinia publică desemnează drept şpagă", se afirmă în concluziile studiului. Valoarea medie a sumelor obţinute în cazul condiţionării actului medical (ca medie a valorilor indicate de cei 6 la sută dintre respondenţii care au arătat existenţa condiţionării actului medical) este de 424 de lei.
Pe de altă parte, 37 la sută dintre respondenţi au recunoscut existenţa unor "plăţi informale voluntare făcute de pacienţi către personal", cuantumul mediu al acestora fiind calculat la 166 de lei (aproximativ 35 de euro).
"Marea majoritate (92 la sută) a salariaţilor care au indicat existenţa plăţilor informale consideră inechitabil acest sistem. Principalii beneficiari ai plăţilor informale sunt medicii, urmaţi de asistenţii medicali. Majoritatea medicilor consideră că de aceşti bani beneficiază atât ei, cât şi asistenţii, în timp ce majoritatea asistenţilor consideră că beneficiari sunt în special medicii", evidenţiază cercetarea.
Ce ar putea stopa “flagelul” şpăgii
De asemenea, peste jumătate dintre respondenţi consideră că sistemul plăţilor informale (al şpăgilor - n.r.) trebuie înlocuit de un sistem eficient de asigurări de sănătate, care să genereze finanţarea suplimentară a sistemului sanitar, respectiv posibilitatea unei salarizări corespunzătoare. "Dacă adăugăm şi respondenţii care cred că plăţile informale ar trebui să fie pur şi simplu eliminate, se ajunge la un procent de 72 la sută dintre respondenţi care doresc eliminarea plăţilor informale, sub o formă sau alta. Doar 28 la sută dintre participanţii la studiu consideră necesară oficializarea plăţilor informale, marea lor majoritate indicând însă faptul că o astfel de variantă ar trebui dublată de mecanisme care să asigure distribuirea lor echitabilă", afirmă Lidia Celmare, preşedintele Sindicatului "Solidaritatea Sanitară" Galaţi şi prim-vicepreşedintele Federaţiei "Solidaritatea Sanitară" din România.
În acelaşi timp, 94 la sută dintre salariaţii din sistem care au participat la studiu consideră că mărirea salariilor va conduce la creşterea calităţii serviciilor medicale, iar 78 la sută dintre respondenţi au indicat creşterea discretă sau semnificativă a calităţii serviciilor medicale în cazul introducerii salarizării în funcţie de performanţă.
Veniturile din Sănătate, inechitabile
Nu mai puţin de 46 la sută dintre respondenţi au spus că sunt afectaţi de fenomenul inechităţilor salariale, determinat de incoerenţele legislative din ultimii cinci ani, afirmând că au salariul mai mic decât colegii lor care au acelaşi nivel de pregătire şi lucrează la acelaşi loc de muncă.
În ceea ce priveşte reforma finanţării Sănătăţii, introducerea asigurărilor complementare este privită ca o măsură salutară de către 50,9 la sută dintre salariaţi. Un procent similar indică drept parte a suplimentării bugetului Sănătăţii creşterea nivelului de colectare la bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Suportarea de către pacienţi a diferenţelor de cost pentru ceea ce depăşeşte pachetul de bază este indicată de doar 25,8 la sută dintre salariaţi ca fiind o măsură de îmbunătăţire a sistemului sanitar românesc.
Pe de altă parte, în opinia a şapte din zece salariaţi care au participat la studiu, disponibilitatea de plată suplimentară a pacienţilor direct către unităţile sanitare, pentru serviciile nedecontate de CNAS, este foarte mică sau chiar inexistentă.
