Foarte puţine şcoli şi licee din Galaţi se pot lăuda că au săli de sport. La grădiniţe, situaţia e şi mai rea. Doar o singură instituţie de învăţământ preşcolar se poate lăuda cu aşa ceva: Grădiniţa Nr. 9 din Tiglina II. Nici măcar copiii de aici nu fac însă deocamdată sport într-un spaţiu adecvat. Începută în 2007, sala e încă neterminată şi pe lipsa de fonduri e posibil să rămână destulă vreme aşa.
Cere şi ţi se va da?
Tocmai pentru că banii pentru săli de sport vin cu ţârâita, ni s-a părut ciudat ca astfel de fonduri să fie dirijate la o grădiniţă - instituţie care are totuşi un număr relativ redus de copii, în comparaţie cu o şcoală. Însă directoarea Rodica Leucă are argumentele ei imbatabile:
„Suntem una dintre grădiniţele cu program prelungit foarte aglomerate. Avem în jur de 250 de copii. Iar în sălile noastre se desfăşoară trei tipuri de activităţi: copiii participă la lecţii, servesc masa şi dorm. Aşa că avem sala încărcată cu mese, dulapuri şi paturi. Unde se pot face activităţi de educaţie fizică fără să existe un real pericol?”
„Într-o şedinţă comună cu toţi directorii, în 2006, m-am ridicat şi am propus construirea de săli de sport şi la grădiniţe. Inspectoarei generale Tania Bogdan i s-a părut o idee bună. Şi a solicitat fonduri de la Guvern pentru demararea lucrărilor”, ne povesteşte directoarea Grădiniţei Nr. 9.
Un proiect nesatisfăcător
SC Proiect SA a fost firma care a proiectat această sală. Fosta inspectoare generală ne-a declarat: „Am dorit să facem un proiect pentru o sală specifică grădiniţelor. Speram să fie la dimensiuni mai mici. Dar e bine că au fost bani atunci şi am putut să o facem chiar dacă proiectantul a gândit-o mai mare”.
Sala seamănă izbitor de mult cu cele care au fost construite în timpul guvernului Năstase, numai că are dimensiuni mai reduse. Proiectantul nu a renunţat nici măcar la părţile îndelung criticate din planurile realizate în urmă cu câţiva ani, respectiv poziţionarea vestiarelor şi toaletelor în faţa clădirii, la intrarea principală şi celebrii stâlpi de susţinere din interior, care, pe lângă faptul că arată destul de rău, reprezintă un adevărat pericol pentru că micuţii se pot lovi de ei în timp ce aleargă.
În concluzie, în loc să fie mai creativi şi să elimine disfuncţiile, cei de la SC Proiect SA se pare că s-au folosit de planurile mai vechi, adaptând doar dimensiunile.
„Mai avem nevoie de bani”
Construirea sălii a început în 2007, cu fonduri de la Guvern, venite întâi prin Primărie, apoi prin Inspectoratul Şcolar Judeţean. Obiectivul e aproape gata, se lucrează la montat parchetul însă şi fondurile s-au terminat şi ar mai fi ceva de finisat.
„Mai avem nevoie de bani. Nu vom putea face inaugurarea şi nici nu vom intra în sală, până nu vom primi banii necesari pentru a acoperi stâlpii din metal (care au şi muchii ascuţite) de care se pot lovi copiii”, ne spune directoarea grădiniţei.
Pentru ridicarea sălii s-au cheltuit în jur de 5,7 miliarde de lei vechi, ne spune contabila-şefă Săndica Popa. Construcţia ar fi trebuit să fie gata în decembrie 2008. În prezent, nu se ştie când va fi gata, mai ales că învăţământul se află într-un blocaj financiar. În studiul de fezabilitate se vorbea şi de dotări în jur de 400 de milioane de lei, despre care nu mai pomeneşte nimeni nimic acum.
Una peste alta, e bine că există măcar o grădiniţă în Galaţi dotată cu sală de sport. Că ar fi putut fi făcută după un proiect mai bun, este deja altă poveste. Cea a lucrurilor făcute în forţă, dar fără o pregătire suficientă, fără o viziune de ansamblu, fără simţ estetico-practic. Adică exact deficienţele cu care, când e vorba despre construcţiile mai noi din Galaţi, ne-am obişnuit deja.
