„Săptămâna albă” sau a brânzei, cum se numeşte în popor, este perioada în care creştinele fac ultimele pregătiri pentru a păşi în Postul Mare.
Cu candela aprinsă, cu gândul la Dumnezeu, Elena Neagu din Hanu Conachi ne-a prezentat o frântură din pregătirile pe care le face din moşi strămoşi, pentru a începe „cu dreptul” călătoria spre Învierea Domnului. „Am renunţat la consumul de carne încă din Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi şi încerc încet, încet să intru în atmosfera primei săptămânii din Postul Mare, când, în primele patru seri, în biserici, se cântă Canonul Mare. Sub aspectul curăţeniei în gospodărie, esenţial este să spălăm vasele. Înainte, oalele de ceramică şi lingurile de lemn necesitau fierbere şi curăţare insistentă”, povesteşte Elena.
Postul Mare este cel mai aspru dintre toate posturile de peste an, iar hrana creştinului este trupească şi duhovnicească. În cele şapte săptămâni, creştinii se abţin de la mâncărurile de dulce, dar şi de la gândurile şi faptele rele.
Sub aspect alimentar, postul creştinei noastre este unul obişnuit. "Postesc şi păstrez dezlegările la peşte, vin şi ulei. Nu cumpăr deloc produse de post din comerţ, folosesc din rezervele mele din cămară, unde se găsesc borcane cu zacuscă, ghiveci, vinete coapte, compoturi, dulceaţă", spune gazda.
Seminţele şi cuvintele rugăciunii
Postul Mare este însă pentru orice creştin un prilej de a se hrăni şi cu "cuvântul rugăciunii şi cu bucuriile faptei bune, pentru ca astfel să se pregătească de spovedanie şi de împărtăşanie. "Nu numai acum, dar şi peste an trebuie să ne facem lumină, sprijinindu-i pe cei necăjiţi. Eu mai ajut câte o bătrână, mai întind o mână de ajutor la vreo casă cu mulţi copii”, spune gălăţeanca.
Postul Mare începe luni, 3 martie, şi durează până pe 19 aprilie, Paştele fiind sărbătorit anul acesta pe data de 20 aprilie.
